Uniunea Europeană pune deoparte 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de proiectile, rachete şi praf de puşcă, într-un efort de a accelera producţia de muniţie pentru Ucraina şi de a impulsiona industria de apărare a blocului, conform Bloomberg.
Printre o serie de măsuri, Comisia Europeană a propus ca aceste fonduri să cofinanţeze proiectele alături de guvernele UE. Aceasta a oferit aproximativ jumătate din finanţare pentru ca întreprinderile să îşi mărească capacitatea de producţie sau să recondiţioneze stocurile vechi de muniţie pentru a deveni din nou operaţionale.
"Legea pe care o propunem este fără precedent", a declarat Thierry Breton. "Ea vizează să sprijine direct, cu bani UE, accelerarea industriei noastre de apărare pentru Ucraina şi pentru propria noastră securitate."
UE doreşte să relanseze industria de apărare a blocului comunitar după ani de cheltuieli reduse în urma Războiului Rece, care au determinat firmele să reducă producţia. Muniţia a devenit o necesitate urgentă, având în vedere volumele mari utilizate zilnic atât de Rusia, cât şi de Ucraina.
Blocul vrea să stimuleze aprovizionarea cu aceste proiectile a Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să respingă invazia Rusiei şi îşi pregăteşte propria contraofensivă. De asemenea, statele membre doresc să îşi aprovizioneze propriile rezerve pentru a se pregăti pentru orice potenţial conflict viitor.
Separat, miniştrii de externe ai blocului au susţinut în martie planurile de a cheltui 1 miliard de euro din fondul său european pentru pace pentru a rambursa aproximativ 50% din muniţia modernă şi din cea din epoca sovietică pe care statele membre o trimit Ucrainei din propriile stocuri. În cadrul acestui efort au fost deja livrate rachete şi obuze în valoare de peste 600 de milioane de euro, a declarat în aprilie Josep Borrell, şeful politicii externe a UE.
Miniştrii au aprobat, de asemenea, planurile de a cheltui încă un miliard de euro din acelaşi fond pentru a cumpăra împreună muniţie, dar de atunci efortul s-a blocat în discuţii tehnice, în timp ce diplomaţii discută termenii juridici. Întrebarea dacă companiile din afara UE pot beneficia de acest lucru i-a deranjat pe negociatori, mai ales că unele firme deţin facilităţi de producţie în comun cu omologii europeni. Diplomaţii UE au declarat că dosarul ar trebui să fie finalizat în curând.
În cadrul actului propus miercuri, care mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, Comisia a declarat că va utiliza, de asemenea, aproximativ 50 de milioane de euro din aceşti bani pentru a lansa un aşa-numit fond de accelerare pentru a îmbunătăţi accesul firmelor din domeniul apărării la finanţare. Acesta ar oferi subvenţii potenţiale pentru a compensa firmele pentru nivelul mai ridicat al ratelor dobânzilor pe care băncile le acordă, precum şi pentru a oferi potenţial împrumuturi cu rating preferenţial companiilor pregătite să îşi mărească producţia.
UE speră că împrumuturile vor răspunde plângerilor formulate de firmele europene din domeniul apărării. Industria a avertizat cu privire la dificultăţile de a obţine finanţare din partea băncilor şi a investitorilor, pe fondul unei tendinţe în creştere a investiţiilor responsabile din punct de vedere social, care a continuat în ciuda războiului Rusiei în Ucraina şi a planurilor guvernamentale de a creşte cheltuielile pentru apărare.
În propunerea sa, comisia a solicitat Băncii Europene de Investiţii, propriul organism de creditare al blocului, să îşi intensifice sprijinul pentru industria de apărare. În prezent, BEI investeşte în sisteme cu dublă utilizare, civilă şi de securitate, dar nu oferă împrumuturi pentru finanţarea armamentului, a muniţiilor şi a explozibililor. Pentru a schimba această situaţie ar fi nevoie de sprijinul celor 27 de state membre ale UE.
Comisia a propus, de asemenea, măsuri menite să elimine obstacolele guvernamentale prin derogări temporare de reglementare care se vor încheia în 2025. Măsura ar scuti companiile de unele legi naţionale, cum ar fi cele care interzic turele de noapte, care obligă companiile să închidă fabricile pe timp de noapte. De asemenea, UE a declarat că ar putea decide, împreună cu guvernul naţional al unei companii, să solicite unei firme să îşi reorienteze producţia pentru Ucraina sau pentru statele membre.
Comisia a declarat că va încerca să accelereze negocierile cu statele membre şi cu Parlamentul pentru a finaliza actul până la sfârşitul lunii iunie.
