Mai mulţi vameşi din Prahova, trimişi în judecată în urmă cu şase ani şi condamnaţi în mai 2011 la închisoare cu suspendare, au primit pedepse reduse în urma rejudecării procesului la Curtea de Apel Ploieşti, pedepsele fiind mai mici decât durata procesului în timpul căruia trei inculpaţi au murit.
Un număr de 15 vameşi şi comisionari vamali, trimişi în judecată în anul 2006 pentru fapte de corupţie şi condamnaţi la sfârşitul lunii mai 2011 la închisoare cu suspendare de către Tribunalul Prahova ca instanţă de fond, au primit pedepse mai mici în urma rejudecării procesului la Curtea de Apel Ploieşti.
Din cei 15 condamnaţi, 13 au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie în timp ce îşi exercitau funcţia de lucrători vamali în cadrul Vămii Prahova, iar alţi doi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie în timpul exercitării funcţiei de comisionar vamal.
Astfel, pentru cei 13 lucrători vamali Curtea de Apel Ploieşti a dispus reducerea pedepselor de la patru ani la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Pedeapsa aplicată de Tribunalul Prahova unuia dintre comisionarii vamali judecaţi în acest proces a fost redusă de la doi ani şi două luni la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar cel de-al doilea comisionar vamal inculpat în acest proces, care iniţial a primit o pedeapsă de trei ani şi trei luni de închisoare cu suspendare, a primit o reducere a pedepsei cu nouă luni.
Alte trei persoane inculpate în acest dosar, între care fostul adjunct al şefului Biroului vamal Prahova şi doi lucrători vamali, au decedat pe parcursul procesului, doi dintre aceştia murind înainte de pronunţarea pedepsei iniţiale, iar cel de-al treilea după ce a introdus apelul ca urmare a condamnării.
Sentinţa Curţii de Apel Ploieşti poate fi atacată cu recurs. Această sentinţă a fost pronunţată după ce Curtea de Apel Ploieşti a dispus 15 amânări în acest proces.
Înainte de a ajunge la Curtea de Apel Ploieşti, acest proces a stat patru ani şi jumătate pe rolul Tribunalului Prahova, unde a primit 53 de termene şi două amânări ale pronunţării sentinţei.
În 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.
În acest dosar au fost judecaţi pentru luare de mită Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Rădulescu - casier la Biroul Vamal Ploieşti, Traian Zărnescu, Nicolae Stan şi Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu - declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită
Potrivit procurorilor, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita îndeplinirea formalităţilor vamale.
Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în relaţia cu vama.
De asemenea, ancheta a relevat faptul că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta (întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.
Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susţin anchetatorii.
Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.
Procurorii susţin că pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de bani sau bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.
Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective. În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.
De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.
Faptul că lucrătorii Biroului Vamal Ploieşti şi declaranţii vamali din cadrul societăţilor de comisionariat vamal îşi desfăşurau activitatea în acelaşi imobil, şi specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relaţii neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităţilor vamale şi acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.
Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi (9.000 de euro) de la fiecare inculpat în parte.
Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 - august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 de lei vechi înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani şi opt luni (perioada 2004 - august 2006), rezultă suma de 320 de milioane de lei (9.000 de euro) de vameş.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
