ZF News

Vremea bună, scăderea preţurilor şi creşterea salariului minim au susţinut în luna ianuarie consumul, care a crescut cu peste 6%

Vremea bună, scăderea preţurilor şi creşterea salariului minim au susţinut în luna ianuarie consumul, care a crescut cu peste 6%

Autor: Cristina Roşca

04.03.2015, 00:06 510

În ceea ce priveşte evoluţia la nivelul întregului an jucătorii din piaţă vorbesc de o creştere, însă afirmă că aceasta ar trebui susţinută de măsuri guvernamentale precum reducerea TVA la alimente.

„A existat într-adevăr o creştere puternică a consumului de alimente în luna ianuarie, însă avansul poate fi pus atât pe seama creşterii salariului mediu (de la 900 la 975 de lei de la 1 ianuarie – n. red.), cât şi a vremii. În 2014 la începutul anului am avut geruri, zăpezi şi deci companiile au întâmpinat probleme de livrare. Vremea influenţează consumul“, spune Sorana Georgia, directorul executiv al lanţului de peste 80 de supermarketuri Billa, cu afaceri de peste 300 mil. euro în 2013.

Dacă în 2014 consumul de produse nealimentare – mobilă, electro, IT, cosmetice sau haine – a fost principalul motor pentru businessurile din comerţul cu amănuntul, în prima lună din acest an rolurile s-au inversat. Astfel,  vânzările de alimente, băuturi şi tutun au avansat cu peste 10%, în timp ce consumul de produse nealimentare a crecut cu doar 2,3%. O evoluţie surprinzătoare au avut şi vânzările de carburanţi, care au crescut cu 8%, avans ce poate fi pus pe seama scăderii preţurilor. În ianuarie preţul la pompă al benzinei a scăzut chiar sub 5 lei, însă acesta a revenit pe un trend ascendent ulterior.

Sorana Georgia afirmă însă că un factor care a influenţat consumul a fost creşterea salariului minim, care a pornit de la 850 de lei brut în ianuarie 2014 şi a ajuns la 975 de lei în prima lună a acestui an după două creşteri succesive. Mai mult, la 1 iulie va urma o altă mărire, până la 1.050 de lei. Salariul minim al anga­jaţilor români s-a dublat în lei în perioada 2008-2015, însă valoarea scăzută de la care s-a realizat această creştere ne plasează, în continuare, pe penultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al nivelului salariului minim.

 

Optimism moderat

„Ianuarie este în general o lună proastă pen­tru consum pentru că vine după perioada sărbătorilor de iarnă, însă cred că avansul din 2015 poate fi pus atât pe seama vremii, cât şi pe seama faptului că începe să se instaleze starea de optimism. Consider avansul din prima lună un semnal pozitiv pen­tru întregul an“, explică şi Grigore Horoi, pre­şedintele grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii.

Românii au devenit într-adevăr mai optimişti în ceea ce priveşte perspectivele de creştere a veniturilor, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK privind starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă. Totuşi, reprezentanţii GfK spun că românii nu sunt încă dispuşi să facă achiziţii majore deoarece aceştia au nevoie de tot venitul disponibil pentru chel­tuielile de zi cu zi, astfel că nu le rămân bani şi pentru cumpă­ră­turi suplimentare.

Mai bine de 70% din cheltuielile lunare de consum ale unei gospodării din România merg către alimente, utilităţi şi carburanţi. La polul opus, cei mai puţini bani rămân pentru educaţie, 0,5%.

Un român cheltuieşte 41% din venitul său lunar pe alimente şi băuturi non-alcoolice, cea mai mare pondere de la nivelul Uniunii Europene, unde media este de 15%, ponderea scăzând chiar sub acest prag pentru statele dezvoltate din vest precum Germania, Suedia sau Luxemburg, potrivit unui raport al companiei de cercetare de piaţă Food Drink Europe.

 

Au scăzut preţurile

Deşi nu investesc încă în achiziţii de valoare mare, românii par dispuşi să cheltuiască mai mult pe mâncare, potrivit datelor INS. „În ianuarie am avut deflaţie la carne şi alimente de bază, astfel că avansul în volum al consumului de alimente a fost chiar mai mare“, spune Sorana Georgia. Potrivit datelor INS, inflaţia anuală în ianuarie a fost de 0,4%, însă pe alimente aceasta a coborât sub zero, fiind de -0,7%. În stabilirea evoluţiei consumului INS ia în calcul cifra de afaceri deflatată, în condiţii comparabile, adică se elimină influenţa preţurilor. Se ia în calcul însă expansiunea reţelelor de magazine.

Şefa Billa afirmă că ea este optimistă în ceea ce priveşte evoluţia consumului în acest an, însă completează că este prematur să facă estimări dat fiind că pentru o creştere susţinută a consumului ar fi necesare măsuri guvernamentale precum reducerea TVA. În prezent TVA la alimente este de 24%, cu excepţia pâinii şi a produselor din panificaţie unde este 19%, după o reducere realizată în toamna lui 2013. Până în prezent însă nu există date privind impactul reducerii TVA la pâine, o piaţă unde mai mult de jumătate din vânzări sunt nefiscalizate.

Cum calculează INS evoluţia consumului

Cifrele anunţate de INS privind evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul se calculează pornind de la un eşantion de 1.600 de companii – operatori economici care au ca activitate principală comerţul cu amănuntul, potrivit Minei Alexevici, reprezentantul INS. Astfel, atât lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine mici alimentare, dar şi magazine de mobilă, bricolaj şi electroIT, furnizează lunar către INS cifra lor de afaceri. În eşantionul celor 1.600 de companii sunt incluse atât firme cu peste 50 de angajaţi cât şi firme cu mai puţini angajaţi. Primele rămân în permanenţă în eşantion, pe când cele din urmă sunt selectate prin sondaj la începutul anului şi furnizează date timp de un an. Cele mai multe companii din eşantion sunt cele cu peste 50 de angajaţi, însă toate firmele incluse furnizează lunar cifra de afaceri totală obţinută. Ulterior, INS calculează, cu ajutorul unui algoritm evoluţia cifrei de afaceri. Se ia în calcul cifra de afaceri deflatată, în condiţii comparabile, adică se elimină influenţa preţurilor. Totuşi, se ia în calcul expansiunea, care poate influenţa puternic rezultatul în contextul în care anual reţelele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount deschid 150-250 de magazine. Datorită cifrei de afaceri de sute de milioane de euro sau chiar peste 1 mld. euro, datele anunţate de aceste reţele sunt cele care influenţează cel mai puternic vânzările totale, mult mai mult decât cele comunicate de micile magazine care au avut cel mai mult de suferit în criză. 

AFACERI DE LA ZERO