ZF Power Summit

Marii jucători din energie ameninţă cu oprirea investiţiilor după ce schimbarea legislaţiei le-a dat planurile peste cap

Pe piaţa carburanţilor marii jucători prevăd un preţ al barilului spre 60 de dolari la sfârşitul anului şi o revenire în 2016 spre 70 de dolari barilul. O eventuală reducere de 5 puncte procentuale a accizelor discutată în proiectul noului Cod fiscal nu va aduce decât o scădere cu 2,5% a preţului la benzină, având în vedere că accizele şi celelalte taxe reprezintă cca 55% din preţul final al combustibilului. Galerie foto

Pe piaţa carburanţilor marii jucători prevăd un preţ al barilului spre 60 de dolari la sfârşitul anului şi o revenire în 2016 spre 70 de dolari barilul. O eventuală reducere de 5 puncte procentuale a accizelor discutată în proiectul noului Cod fiscal nu va aduce decât o scădere cu 2,5% a preţului la benzină, având în vedere că accizele şi celelalte taxe reprezintă cca 55% din preţul final al combustibilului. Galerie foto

24.02.2015, 00:07 1551

România este pe locul 5 în Europa la producţia de petrol şi gaze şi are cel mai mic grad de dependenţă faţă de gazul rusesc din toată Europa Centrală şi de Est, de numai 5%, însă nu reuşeşte să-şi fructifice aceste atuuri în dezvoltarea economică. Astfel, salariul mediu net în România de 1.700-1.800 lei pe lună este cel mai mic din UE în afară de Bulgaria. Aceleaşi resurse nu reuşesc nici să asigure României o poziţie de frunte în regiune prin companii, campioni naţionali care după modelul CEZ sau MOL să-şi asigure cea mai mare parte a veniturilor din afara ţării.

Ce se poate face pentru ca resursele existente să se transforme în bunăstare pentru populaţia României? Simplu – dezvoltarea industrială.

Deocamdată însă, cele mai discutate subiecte în energie sunt amânarea de la plată a certificatelor verzi, incertitudinile legislative sau posibilităţile de interconectare cu ţările din regiune care ar trebui să asigure „securitatea energetică“ a ţării. Invitaţii de ieri de la ZF Power Summit au evocat mai ales lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ, necesară pentru a face investiţii pe termen lung, precum şi suprareglementarea în sectorul distribuţiei de energie electrică. Limitele în planurile investiţionale sunt date şi de mărimea relativ redusă a pieţei interne, precum şi de perspectivele incerte de creştere a consumului de energie. O soluţie ar fi creşterea exporturilor, dar la acest capitol România stă încă prost la interconectări, cel puţin în sectorul energiei electrice. Reprezentanţii Transelectrica au precizat că se lucrează la interconectări cu Serbia şi cu alte ţări din regiune. De asemenea, s-a discutat intens în ultima parte a primei zile de Power Summit despre cablul submarin România – Turcia, aflat în dezbatere din păcate de aproape un deceniu fără folos. Între timp Turcia a ajuns să importe energie electrică printr-un cablu submarin din Azerbaidjan, care produce energie electrică din gaz. Consumul de energie electrică şi-a mai revenit anul trecut, după ani de scădere, însă cel de gaz este în declin de la an la an. Pe piaţa carburanţilor marii jucători prevăd un preţ al barilului spre 60 de dolari la sfârşitul anului şi o revenire în 2016 spre 70 de dolari barilul. O eventuală reducere de 5 puncte procentuale a accizelor discutată în proiectul noului Cod fiscal nu va aduce decât o scădere cu 2,5% a preţului la benzină, având în vedere că accizele şi celelalte taxe reprezintă cca 55% din preţul final al combustibilului.

 

Andrei Gerea, ministrul energiei

Ar fi fost bine dacă am fi avut deja finalizată strategia de reindustrializare, ca să ştim în ce direcţie vrem să mergem (cu strategia energetică - n. red.). Trebuie să ştim cât vom consuma şi unde vom consuma. În acest moment nu avem o idee finalizată despre reindustrializare, şi atunci la nivelul ministerului va trebui să găsim un răspuns: vom merge pe eficienţă energetică, pe asigurarea unui mix energetic şi un potenţial de dezvoltare optim pentru industria românească.

Complexul Energetic Oltenia are un potenţial ridicat – produce mult şi la un preţ aproape competitiv şi are şi resurse interne de revigorare, inclusiv să se încadreze în ţintele propuse de partenerii noştri financiari. Săptămâna aceasta, o parte din aşa-zisa restructurare la Oltenia are toate şansele să aibă loc, dar sub altă formă. Încercăm să împuşcăm doi iepuri deodată, să vedem cum o anumită parte a Complexului, ineficientă pentru dânşii, poate căpăta valoare în altă parte – anume minele de la Berbeşti să fuzioneze cu CET Govora.

 

Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE

Înainte de liberalizarea pieţei gazelor naturale, preţul producţiei interne era de 130 dolari pe mia de metri cubi. Dar 30% din consum era acoperit din import, la preţul de 400 de dolari pe mia de metri cubi. Astfel, preţul coşului de gaze era de 200-220 dolari pe mia de metri cubi. În acest moment s-a ajuns la un preţ de 380 dolari la import, într-o proporţie de 8%. Acum preţul coşului este de 260 de dolari pe mia de metri cubi. Pe seama scăderii cantităţii de import şi a preţului la import, a putut să se dezvolte producţia internă.

Cei mai importanţi furnizori de gaze naturale, Romgaz şi GDF SUEZ, au propus în factură aproximativ preţurile de dinainte de 1 ianuarie. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie sunt deţinuţi de stat, există o reticenţă a legiuitorului de a renunţa la obligaţia ca producătorii să vândă întreaga cantitate de energie pe OPCOM.

 

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

Faptul că sunt numai doi producători de gaze naturale ridică semne de întrebare în privinţa funcţionării pieţei. In extremis putem să realocăm drepturile de exploatare, dar nu se poate face peste noapte şi nu cred că e necesar.

Să vedem cum merge liberalizarea care e în derulare şi dacă nu e mai simplu să facem interconectările. Siguranţa trebuie să fie ţinta, iar siguranţa nu mi-o asigur prin capacitatea de a produce tot.

Dacă am căi diverse de aprovizionare, am siguranţă, şi asta e mai important. Asigur securitatea printr-o mai bună conectare cu gazele europene. Un indicator-cheie la care ne uităm este cât de uşor e pentru consumator să schimbe furnizorul. La electricitate vedem o tendinţă de creştere a numărului de schimbări şi a importanţei consumatorilor care schimbă furnizorul, ceea ce arată că concurenţa funcţionează în piaţă.

 

Kinga Daradics, country chairman MOL Romania

Pe fondul cererii europene în continuă scădere, foarte multe rafinării de petrol îşi închid porţile sau devin depozite logistice. Este o tendinţă susţinută de aproape 10 ani.

La nivel mondial, creşterile de consum mari sunt în ţări emergente – India, China.

Cât despre cererea de produse finite în România, de mulţi ani vedem că este o piaţă cu potenţial. Însă evoluţia consumului este ori cu puţin în minus, ori la plus zero. Ce vedem în continuare se înscrie în acelaşi grafic.

În 2015, sunt mai multe tendinţe contradictorii. Există un potenţial foarte clar din creşterea numărului de maşini pe mia de locuitori şi din dezvoltarea infrastructurii. Am putea să sperăm pe fondul creşterii numărului de maşini vândute, în special al celor utilitare, să asistăm la o creştere a cererii de produse petroliere.

 

Cătălin Dumitru, vicepreşedinte KMG International

În preţul pe litru, taxele depăşesc la benzină şi motorină o pondere de 50% - la benzină este de 57% şi la motorină este 52%. Reducerea accizei ar duce ponderea la 50-51% din preţul benzinei şi la 48% la motorină.

Se publică multe articole legate de numărul de rafinării care existau în România în trecut. Ca stat aveam o capacitate de rafinare foarte mare, dar trebuie să nu uităm contextul politic, în care erau preţuri şi costuri reglementate, producţia se ducea spre anumite state, nu se putea vorbi de un mecanism liber de piaţă.

Dacă luăm în calcul capacitatea de rafinare din România la ora actuală, teoretic capacitatea de producţie a celor trei rafinării poate asigura consumul din România. Nu se mai poate pune problema existenţei mai multor rafinării. Ce se întâmplă la RAFO e dureros şi e semnul a ceea ce s-a întâmplat în ţară în ultimii ani, abandonul total al industriei.

Deocamdată, în actuala configuraţie a grupului, vom continua să importăm ţiţeiul, dar suntem interesaţi să descoperim cât este de profitabil un zăcământ în România.

 

Alina Stancu Bîrsan, partener PeliFilip

Experienţa noastră arată că investitorii se uită la câteva lucruri când decid dacă să investească. Existenţa regulilor clare şi predictibilitatea sunt absolut cruciale. Industria petrolieră e oricum ciclică şi dacă se adaugă reglementări suplimentare asta face diferenţa într-o decizie de investiţie. Din experienţa noastră, investitorii întreabă de mai multe ori cum arată regulile aplicabile în România faţă de cele din alte jurisdicţii şi noi putem spune că seamănă cu cele dintr-o anume altă ţară, dar există multe situaţii în care nu putem face o astfel de comparaţie. Redevenţele sunt numai o piesă din puzzle. Discuţia e utilă, dar taxele sunt multe, reprezintă o bună parte din costul produsului finit, şi trebuie să avem imaginea de ansamblu, care e compusă de aspecte legate de redevenţe, taxe etc. E nevoie de o privire integrată pentru a nu mai avea discuţii periodice despre modificările de taxe.

 

Eric Stab, preşedinte-director general al GDF SUEZ Energy Romania

De la 1 ianuarie am prezentat o ofertă de piaţă liberă pentru consumatorii noncasnici. Un număr mare de consumatori au trecut pe contracte libere. În medie, cred că preţurile au rămas în general stabile. Câţiva consumatori mari au reuşit să negocieze reduceri de preţ, iar ceilalţi sunt aproximativ la acelaşi preţ.

Dacă volumele continuă să scadă vom avea un impact în zona de distribuţie, astfel că sperăm că situaţia se va stabiliza şi apoi îmbunătăţi.

Estimările noastre sunt că cererea va stagna în anii următori, eventual cu o creştere din 2020.

România are nevoie în continuare de investiţii în infrastructură. După ce s-a întâmplat cu regenerabilele, este tot mai dificil să mergi la sediul companiei cu proiecte şi să le spui să aibă încredere că vom primi un tratament corect. Reacţia lor va fi: cum rămâne cu regenerabilele?

 

Martin Zmelik, director general CEZ Romania

Nu suntem pe business case pozitiv. Aşteptările sunt una, realitatea e alta şi e o situaţie complicată care va fi rezolvată în curând, cum promite şi guvernul. Sunt multe soluţii pentru a pune în echilibru situaţia. E aspectul de care are nevoie toată lumea pe partea de producţie.

Până acum, businessul era foarte previzibil, foarte stabil, am luat-o ca pe o invitaţie să îmbunătăţim calitatea reţelei. Ce e important pentru noi în business, pe care îl considerăm un serviciu public, este să avem predictibilitate.

Dacă comparăm electricitatea din România cu Europa, adevărul e că proporţia e diferită dar nu semnificativ. Sunt proporţii mai mari pentru regenerabile în factură în Europa, dar nu vor fi diferenţe majore faţă de Europa. Aici diferenţa mai mare e la impozitare, la tariful de cogenerare şi la regenerabile.

 

Toni Volpe, director general Enel Romania

Revizuirea ratei reglementate de rentabilitate (RRR) a surprins pe toată lumea, pe noi, pe Electrica, pe ceilalţi distribuitori, pe Transelectrica. Pentru distribuitori cadrul de reglementare ar fi trebuit să fie stabil mai mulţi ani, dar a venit o decizie a reglementatorului de a schimba un element esenţial. RRR este semnalul principal care atrage investitori. Depinde şi de punctul de start al ţării. În general, e obişnuit să începi cu o RRR înaltă şi apoi să o reduci treptat, pentru că rata iniţială atrage mai multe investiţii de care este nevoie. Reţelele care sunt deja foarte dezvoltate oferă o rată mai mică decât în ţările unde încă mai sunt necesare investiţii.

 

Hariss Nicorescu, director tehnic Transelectrica

A fost semnat un memorandum de înţelegere pe 3 februarie, în prezent e în curs de formare o companie de proiect pentru a avea toţi specialiştii şi experţii necesari pe legal, tehnic şi financiar, pentru a se duce la final proiectul cablului submarin până în Turcia. Este o oportunitate comercială foarte bună de a interconecta sistemele din ţările sud-est-europene.

Orice linie de asemenea anvergură ne aduce un surplus financiar considerabil, în funcţie de părţile comerciale care oferă în cifre aceste date. Momentan vorbim doar de o componentă tehnică a acestui cablu.

Avem ce să exportăm şi fără reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Acestea rezolvă aspecte de stabilitate în bandă. Nu ne referim la o acţiune strict comercială. Interconectarea sistemelor electrice are şi o componentă de stabilitate regională.

 

Vasile Iuga, managing partner PwC Romania

România ar trebui să aducă gazele produse în Marea Neagră în piaţă şi să se poziţioneze ca o ţară relevantă în transportul de gaze din regiune.

România a fost ocolită până acum de toate conductele de transport şi de tranzit. Resursele energetice inteligent exploatate pot reprezenta un motor de creştere economică. Trebuie ca Transgaz să-şi dezvolte reţeaua pentru a prelua de la ţărm producţia de gaze naturale a concesionarilor, iar conductele vor fi româneşti. Ar merita o dezbatere dacă nu cumva Transgazul ar trebui să facă şi o parte din conducta de pe mare. Dependenţa de Turcia este din nou o vulnerabilitate. Trebuie mereu alternative şi redundanţă.

 

Petru Ruşeţ, Siemens

Ştim sigur că este gaz în Marea Neagră şi că statele emergente din jurul nostru au nevoie de energie. Am putea cu o strategie foarte bine structurată să fim un campion în energie. Aici trebuie să ţintească România, să îşi vândă resursele cât mai bine.

Avem încredere că fluxul investiţional va rămâne constant la transportul şi distribuţia de energie. Ţinta de investiţii a Transelectrica este pe trend ascendent, asta este una din zonele în care ne vom concentra activitatea. Suntem foarte aproape de Transgaz şi Romgaz pentru investiţiile care urmează să vină. Suntem prezenţi la OMV, pentru ceea ce înseamnă viitorul de explorare şi transport al gazelor produse în Marea Neagră.

 

Laurenţiu Pachiu, managing partner Pachiu & Asociaţii

Este clar faptul că proiectele de conducte de gaze nu pot fi finanţate decât prin project financing. Dificultatea rezidă în faptul că e un domeniu reglementat, motiv pentru care toate aceste proiecte majore au nevoie de derogare de la reglementator în privinţa accesului terţilor la reţea, a tarifelor şi a proprietarilor de reţea.

Dezvoltarea de interconectări între statele membre ale UE e o obligaţie în cazul transportului de gaze, având în vedere scopul politic fundamental: siguranţa aprovizionării cu gaze. Mai e şi principiul de solidaritate, astfel că dacă vecinul meu nu mai are gaze, eu îi voi sări în ajutor, şi invers. Trebuie să fim foarte atenţi cum vehiculăm anumite concepte, mai ales în spaţiul public. Dacă vorbim de independenţă, de aici până la „petrolul e al poporului“ mai e un pas. De la promovarea acestor concepte până la a spune de ce să îi dau eu vecinului gaz nu mai e decât un pas.
 

Evenimentul ZF Power Summit '15 a fost organizat cu sprijinul GDF SUEZ, Hidroelectrica, Adrem Invest, ABB Romania, Adrem Automation, CEZ Romania, Electrica, ENEL, Fondul Proprietatea, ExxonMobil, GSP Grup Servicii Petroliere, MOL, Nuclearelectrica, KMG International, Siemens, TotalSoft, OMV Petrom, Pachiu & Asociaţii, Veolia, PeliFilip, PwC şi Zamfirescu, Racoţi & Asociaţii, Transelectrica.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO