♦ Din cele 34 de materii prime critice din Europa, România deţine cupru, siliciu, grafit şi magneziu în cantităţi semnificative ♦ Salrom a depus la Comisia Europeană două proiecte pentru exploatarea şi prelucrarea grafitului, în valoare de 448 mil. euro ♦ România are în continuare o problemă la capitolul reciclare şi reutilizare de materii prime critice.
România are resurse şi materii prime critice pe care le poate exploata atât în contextul tranziţiei energetice, cât şi în contextul mai amplu al cererii generate de dezvoltarea economică la nivel global, de la cupru, până la grafit şi magneziu, dar adevărata dezvoltare economică vine din prelucrarea lor, din fabricarea de produse cu valoarea adăugată, nu doar din exploatare şi vânzare, după cum au explicat antreprenorii, managerii şi specialiştii din industrie care au participat vineri la cea de-a treia zi a evenimentului ZF Power Summit 2025.
„Din 34 de minerale critice, România deţine cupru, siliciu, grafit, magneziu în cantităţi reprezentative, şi în cantităţi mai mici celelalte. (...) Unele extrageri nu erau fezabile în trecut, dar preţul mineralelor a crescut şi un astfel de proiect poate fi acum eficient. Vom susţine un astfel de program de explorare, cu statul sau cu companii private. Trebuie însă să avem hărţile de resurse actualizate. Există un termen pentru acest proces. Trebuie să avem un program naţional de explorare aprobat până pe 24 mai 2025“, a declarat Ionuţ-Sorin Banciu, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPS).
Uniunea Europeană pune accent tot mai mult pe cele 34 de materii prime critice după ce a adoptat directiva cunoscută drept Critical Raw Materials Act. Una dintre aceste materii prime critice este grafitul, esenţial inclusiv pentru capitolul mobilitate electrică din tranziţia energetică.
Salrom (Societatea Naţională a Sării) a depus două proiecte în valoare totală de 448 milioane de euro pe un cadru de finanţare special la Comisia Europeană, prin DG Grow, proiecte prin care îşi propune să exploateze grafit prin redeschiderea unor mine închise în arealul Baia de Fier din judeţul Gorj, unde România are rezerve de grafit şi să prelucreze aceste resurse.
„Al doilea proiect se referă la prelucrarea acestor şisturi grafitoase pentru că este important ca lanţul să se închidă. Dacă vom gândi strâmt şi doar exploatăm materie prime şi o vindem ulterior, nu va fi dezvoltare economică. Dezvoltarea economică vine atunci când lanţul se închide, când te duci până la a fabrica grafit de înaltă calitate şi, eventual, chiar grafen, care este un derivat din grafit, cu proprietăţi uluitoare“, a explicat Marius Gubernat, director, Integrated Management Department, Salrom.
Un alt proiect care vizează materii prime critice este cel al companiei Verde Magnesium, în spatele căreia se află societatea americană de investiţii Amerocap, care vrea să investească 1 miliard de dolari în exploatarea minieră a magneziului şi în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în România.
„Până în 2023, când a fost scos la licitaţie proiectul pentru care noi am aplicat şi l-am câştigat, runda anterioară a fost scoasă de către ANRM în 2019. O mare problemă pe care o vedem este că foarte mulţi specialişti, multe institute nu mai au proiecte, pierd ritmul, pierd oameni care încep să plece din ţară, pentru că nu există un flux al licenţelor care să vină din urmă şi care să creeze masa critică de materii prime care să poate să ajute apoi şi dezvoltarea unei industrii de procesare“, a atras atenţia Alexandru Roşu, CEO al Verde Magnesium.
Pe lângă exploatarea şi prelucrarea unor noi resurse, România are un drum lung de parcurs şi la capitolul reciclare şi recuperare a materiilor critice pentru reutilizare.
„Până în 2030, Europa să extragă 10% din mineralele de care are nevoie, să prelucreze 40% şi să recicleze 25% din mineralele critice, care sunt în echipamente electronice care pot fi reciclate. (...) România încă are o problemă cu reciclarea echipamentelor electrice şi refolosirea materiilor prime critice“, a spus vicepreşedintele ANRMPS.
Cea de-a 14-a ediţie de ZF Power Summit, cel mai important eveniment creat de ZF şi dedicat 100% energiei, reuneşte circa 80 de speakeri, pornind de la autorităţi, până la cei mai importanţi jucători din domeniu, consultanţi şi avocaţi. Sponsorii conferinţei au fost AJ Brand, ENGIE, Black Sea Oil&Gas, Ijdelea & Asociaţii, PPC, IDRI, BCR, Hidroelectrica, MOL, Nova Power (E-infra), Parapet, Photomate, Suciu Popa SCA, Tinmar Energy, ACUE, Adrem, Alive Capital, Bondoc & Asociaţii, Christof Industries, Eaton, Electrica Furnizare, Electromontaj, Enevo, Enexus Renewable Energy, E.ON, Eurowind, Evergent, Jinksolar, Greco Romania, Willis Tower, PNE, Filip & Company, Marsh, Procredit, Kinstellar, Distribuţie Oltenia (evryo-cez), NNDKP, BSOG, Wien Energie, Federaţia Patronală de Energie, Transelectrica, Renovatio, OMV Petrom, Waldevar, Mazars, Wiren, Simtel, Nuclearelectrica, Romgaz, PayU, Greenvolt, Horvath, Premier Energy, EPCM10, Senneville, Marriott.
Adrian Polec, preşedinte, Prime Batteries Technology
► Avem o capacitate de 2,3 GWh şi am comandat utilajele pentru a adăuga încă 6 GWh până la finalul lui 2026. Am investit până acum la Cernica, jud. Ilfov, circa 250 mil. euro şi vom mai investi încă 800 mil. euro.
► Încercăm să facem cât mai mult din resurse proprii, dar am luat lângă noi şi investiori. În următoarele luni vor apărea câteva anunţuri.
► Putem realiza o baterie integral cu produse din Europa în momentul de faţă. Este între 6% şi 8% mai scumpă decât dacă folosim produse din Coreea de Sud şi Japonia. Noi nu folosim produse din China.
► Ar fi ideal să avem în România o fabrică de grafit, folie de aluminiu, ar fi ideal ca Alro Slatina să producă aşa ceva, am fi primul client, folie de cupru, acestea sunt materiale estenţiale pe partea de baterii.
► Noi vindem uneva la 40% către automotive, 55% către stocare de energie şi 5% către aplicaţii industriale, inclusiv roboţi OneWay, avem două companii în UK către care am trimis deja prototip de baterii pentru astfel de roboţi.
► În momentul de faţă încercăm să integrăm cât mai mult pe orizontală ce putem din România, avem vopsitorii, avem parte de componente metalice, din păcate nu materiale cu valoare adăugată mare, dar încercăm în continuare să dezvoltăm asta în viitor.
► Trebuie să ne uităm la ce fac americanii, nu la ce spun. Ei spun „drill baby, drill“, dar am văzut proiectul Stargate pentru un centru de date de 500 de mld. dolari, unde 100 mld. dolari înseamnă baterii şi fotovoltaice.
Nikolay Belchev, CEO, Expur
► Centrala de cogenerare a început în 2017-2018. Aveam biomasă, resurse, şi am decis să transformăm materia primă în abur pentru procesele tehnologice. Am extins cu un cazan pe abur şi o turbină care produce energie electrică.
► Investim şi în tranziţia verde în transport, prin contractul cu OMV Petrom, prin care vom livra uleiuri pentru combustibili de aviaţie din 2027. O investiţie de zeci de milioane de euro.
► Avem o istorie de mai bine de 10-15 ani de activitate în biofuels. Unitatea pentru combustibili în industria aviatică a fost o nouă etapă.
► Sunt şi schimbări legislative la nivel european care încurajează trecerea pe generaţia nouă de biodiesel. Face parte din tranziţia globală spre economia verde.
► Avem proiecte în colaborare cu fermierii locali unde asigurăm diversificarea culturilor. Agricultura a suferit în ultimii ani şi producţia a fost redusă.
► Lucrăm cu fermierii pentru a încuraja practici durabile pentru ca ei să aibă producţie şi noi hrană şi energie.
► După centrala pe cogenerare, continuăm cu investiţie în panouri fotovoltaice, în noua instalaţie de uleiuri pretratate, am comandat echipamentele din Europa, şi credem că viitorul curat trece prin combustibil sustenabil.
Theodor Livinschi, managing partner, Partenerg
► Plafonarea nu îşi mai are rostul de ceva timp.
► Sunt de acord cu ideea generală vehiculată în piaţă, trebuie să ne concentrăm strict pe consumatorii care au strictă nevoie, acel vulnerabil care este imposibil de definit, dar trebuie definit.
► Există mulţi consumatori mari de gaze naturale în România care sunt expuşi la piaţa zilei următoare, preţul se formează zilnic şi nu au parte de niciun plafon.
► Preţurile în vara aceasta pe zona de gaze naturale probabil vor fi ridicate pentru că avem depozitele destul de goale. La nivelul UE sunt sub 40%, în România sub 35%, în Ucraina depozitele sunt destul de rarefiate.
► În acelaşi timp înţeleg că anumite infrastructuri de producţie a gazelor naturale din Ucraina au fost bombardate şi nu vor mai produce gaze naturale.
► Deci, pe lângă eforturile pe care le vom depune pentru a reumple depozitele de gaze, va trebui probabil să ajutăm şi Ucraina, motiv pentru care preţurile pe timpul verii vor rămâne sus.
► Ulterior, probabil odată ce vedem că suntem în parametri, preţurile vor reveni pe un trend normal. Trebuie luată în considerare şi eventuală reluare graduală a importurilor de gaze ruseşti.
► Acest lucru cu siguranţă nu va reduce semnificativ preţurile gazelor, însă dintr-un studiu pe care îl citisem, se estimează că PIB-ul UE ar creşte cu 0,5% după război doar ca urmare a scăderii preţului gazelor naturale.
Johann Christof, CEO, Christof Industries
► Obiectivul nostru în România este să ne consolidăm tehnologia, în special cea privind algele, biocombustibilul.
► Am dezvoltat un sistem special în care creştem alge în sare, apoi le recoltăm, le presăm pentru a obţine ulei pe care îl folosim ulterior la HVO (motorină din surse regenerabile - n.r.) şi apoi la combustibil sustenabil pentru aviaţie. Multe companii au făcut asta, dar nu este atât de simplu cum sună.
► Altă tehnologie de aici, din România, este detectarea metanului. Metanul este principalul producător de emisii în atmosferă; există o lege a comunităţii europene care spune că trebuie să măsori emisiile de metan.
► În România, oportunităţile vin dinspre deşeurile chimice, periculoase. Avem o tehnologie dezvoltată cu o universitate din Austria prin care putem recicla fosforul şi nitrogenul.
► Fosforul este o materie primă naturală, dar nu creşte din nou, deci o putem recicla şi o putem oferi industriei.
► Ne simţim bine în ceea ce priveşte tranziţia energetică, dar în acelaşi timp nu este o perioadă bună pentru europeni din cauza lipsei de petrol şi gaze pe care am văzut-o în ultimii ani pe fondul războiului din Europa.
► Sectorul tradiţional al petrolului şi gazului înseamnă în prezent maxim 30% din ce producem.
Iulia Meiroşu, CFO, Enexus Renewables
► Pentru un consumator industrial e important să facă un studiu cost-beneficiu, când se uită la o tehnologie disponibilă.
► Recuperarea investiţiei în PV este acum la 5-6 ani, chiar optimizată uneori. Şi la baterii deja ajunge la 2,5 ani. Nu mai e nevoie de aşa mult curaj, investiţia rentează economic.
► Un jucător industrial e mai bine poziţionat decât un investitor străin care vrea să investească în parcuri. El este deja mai bine poziţionat, cunoaşte piaţa.
► Lucrăm cu grupuri industriale externe care vor să se extindă în energie, fie pentru consum propriu, fie pentru diversificare, şi au văzut oportunităţi aici. Nu văd de ce acelaşi lucru nu ar putea face şi jucătorii industriali de aici.
► Anul trecut am adus la cheie 53MW în 4 proiecte şi acum avem semnaţi spre 200 MW şi în discutii 150 MW. Cel mai mare va fi de 170 MW.
► Clienţii deja discută de investiţii în noi capacităţi de producţie pentru lanţul de distribuţie, în echipamente, cablaje, echipamente electrice.
► Dacă vrem să devenim lider regional pe energie verde trebuie să ne uităm pe tot lanţul de valoare, să creştem şi capacităţile de producţie şi producţia locală.
► Marii industriaşi nu au experienţă în zona de tranziţie energetică. Nu ştiu să facă toate calculele şi de aceea vedem o întârziere a intrării lor pe piaţă. Nu se uită în perspectivă, ci aşteaptă până în ultimul moment să facă contractele.
Cătălin Stancu, associated senior expert, Horváth
► Ne trebuie masiv energie verde în piaţă nu pentru că este sustenabilă, deşi este, nu pentru că este la modă, deşi în Europa este, ci pentru că e cea mai benefică pentru preţul la care sperăm să închidem piaţa de energie pe termen mediu.
► Preţul gazului este un preţ international, e greu să beneficiezi în termeni de preţ de resursele naţionale. Beneficiezi precis de un risc mult diminuat de a rămâne fără, ceea ce e mare lucru, dar în termeni de preţ e mai complicat.
► Este esenţial ca marea industrie energo-intensivă să fie de departe liderul discuţiilor în strategiile energetice. Eu personal nu i-am văzut foarte prezenţi.
► Avem situaţia asta benefică cu rezervele de gaz din Marea Neagră, nu avem cum să ignorăm asta, e un mare avantaj, doar să reuşim să îl punem în practică. Capacity market este un răspuns foarte practic pentru mine. Şi mai e un lucru, capacity market era un subiect interzis în UE până acum trei ani, dar s-au schimbat multe lucruri de când cu criza energetică.
► Logica de utilizare a CCGT-ului ar trebui să fie complet diferită. Ar trebui să intre într-o logică de capacity market, să utilizezi tehnologia doar când ai nevoie de ea.
► Scopul industriei energetice nu este să livreze energie ieftină, ci energie la preţuri competitive.
► Industria românească are nevoie de preţuri competitive.
David Alb, CEO, Senneville
► Suntem un consumator de energie, dar în curând şi producător de energie electrică pentru noi şi fabricile noastre.
► Săptămâna viitoare o să pornim o fabrică în Hunedoara, iar până la finalul anului mai avem în vedere să deschidem încă o fabrică. Vorbesc de investiţii totale de aproape 20 mil. euro.
► Clădirile noi sunt programate pe o eficienţă energetică foarte mare, la fel pe lanţul de producţie obiectivul este să mergem spre 100%.
► Avem aproape 10 mil. euro finanţări nerambursabile în acest moment, inclusiv pentru proiectele pe care le-am activat.
► Ne interesează să avem, în amonte, producători de energie cât mai diverşi, de la care să achiziţionăm energie, dar şi să producem propria energie verde, care să ne ajute să susţinem preţuri competitive pentru produsele noastre.
► Folosim foarte mult frigul şi ca o alternativă de stocare a energiei. Putem să stocăm energia nu doar în baterii ci şi în frig, pentru că avem un sistem inteligent care pe timpul zilei foloseşte curentul generat de panourile solare, iar cu excedentul faci mai mult frig, pe care îl foloseşti noaptea, când nu este soare.
Daniel Apostol, director general, Federaţia Patronală a Energiei
► Pe producţia de hidrogen am reuşit anul trecut să avem un cadru care s-o definească.
► Statul va trebui acum să găsească capacitatea lui corespunzătoare tehnologiilor menite să capteze, stocheze şi să transporte carbonul (CCS - carbon capture storage - n.r.).
► Este evident că avem nevoie de o transformare a cadrului de reglementare, care să fie sincronă, să deservească nevoia sectorului energetic, care investeşte în tehnologii noi.
► Sunt multe astfel de tehnologii, subsumate procesului de transformare economică, de tranziţie energetică, dar care nu sunt deloc ghidate de un cadru de reglementare.
► Mă gândesc la producţia de biometan, la geotermal, care este un subiect foarte fierbinte. Toate aceste tehnologii şi multe altele pe care le avem în atenţie au nevoie de o adaptare, de o transformare a capacităţii instituţionale a statului, adecvată acestor procese economice care au nevoie de finanţare.
► Aceste tehnologii şi multe altele pe care le avem în atenţie au nevoie de o transformare a statului, adecvată proceselor economice care necesită finanţare.
► Sunt investiţii de valori mari, care au nevoie de timp, de limpezire şi stabilitate a cadrului de reglementare.
► Decizia luată ieri prin OUG va rămâne în picioare până în iunie la energie electrică şi încă un ciclu la gaz. Nu cred că vom consuma formal, oficial gaz din resurse ale Federaţiei Ruse decât cu voie. Deocamdată avem sancţiuni europene de care să ţinem cont.
Rebecca Marina, counsel Filip & Company
► Focusul legislativ în zona energetică ar trebui să se îndrepte mai rapid spre zona energiilor regenerabile, având ca scop crearea unui cadru clar şi predictibil.
► O legislaţie coerentă şi stabilă ar putea stimula încrederea investitorilor şi a băncilor.
► PPA-urile sunt în continuare foarte puţine pe piaţă. Ele ajută foarte mult în strategia de management al riscurilor şi oferă băncilor confort şi siguranţă cu privire la modul în care proiectul respectiv va deriva venituri după ce va fi finanţat.
► În România, avem şi finanţări bancare şi din partea instituţiilor financiare internaţionale, de tip project finance, care se fac în lipsa PPA-urilor şi CfD-urilor.
► Dintre toate tehnologiile, cele mai bancabile sunt cele legate de stocare. Altfel, pe hidrogen verde, biometan, mai este cale lungă până când băncile o să asigure finanţare.
► Vedem cum jucătorii mari, care până de curând dezvoltau energie tradiţională, îşi dezvoltă operaţiunile şi se dezvoltă în zona green, pentru că ei au deja resursele necesare şi pentru ei este mult mai uşor să facă lucrul acesta faţă de un jucător care vine acum să facă un prim proiect în România.
► Se cerne lista investitorilor care îşi doresc să dezvolte proiecte în România. Trebuie să aibă finanţări date şi de la grup sau să îndeplinească condiţiile de sustenabilitate pentru a obţine finanţările nerambursabile.
► În 2024 au fost 3 tranzacţii pe regenerabile în care casa de avocatură Filip & Company a fost implicată.
► În acest moment sunt două tranzacţii active care au trecut de etapa de due diligence şi care intră în negocierile comerciale pentru documentaţie.
Mihai Manole, managing partner al Tema Energy
► Centrele de date sunt un consumator mare şi neîntrerupt. Au nevoie de capacităţi în bandă. Mintia, Doiceşti şi Cernavodă au potenţial mare de a atrage centre de date în apropierea lor.
► Piaţa centrelor de date este încă mică în România, aş compara-o, la o scară mai mică, cu piaţa de energie regenerabilă de acum 10-15 ani, în care potenţialul era mare, dar dezvoltările au întârziat mulţi ani la noi în ţară. La fel este şi în cazul centrelor de date.
► România este o piaţă cu 50-60 de centre de date funcţionale, operaţionale, un număr mediu, să spunem. Dacă ne uităm la puterea consumată, vorbim de o putere mică, ceea ce ne arată dimensiunea emergentă a pieţei şi faptul că nu au venit încă cei mai mari jucători.
► Vedem interes pentru centre de date în România, marii jucători prospectează piaţa, avem dialoguri cu o parte dintre ei, suntem chiar în faze de proiectare pentru unii dezvoltatori europeni, cu centre de 10-20 MW, puteri relevante pentru regiune.
► Una dintre temele acestor zile a fost ce facem cu energia semnificativ mai mare pe care o vom produce în anii următori şi iată că fabricile AI pot să rezolve această chestiune şi să consume chiar lângă locul de producţie astfel de puteri foarte mari, de sute de megawaţi sau chiar de terawaţi.
► Centrele de date care se dezvoltă în următorii 4-5 ani în SUA se vor baza pe gaz.
Stephen Beard, global head of data centers, Knight Frank
► Ce se poate schimba pentru a accelera poziţia României în Europa Centrală şi de Est? Să ne uităm împreună cu guvernul să creăm zone tehnologice, să creăm rapid centre de date, să accelerăm procesele de obţinere a autorizaţiilor.
► Grecia a avut deja câteva tranzacţii, în special pe lângă Atena. Cred că Polonia va încetini, este extrem de suprasaturată, reţeaua de transmisie - din punctul de vedere al energiei - este foarte murdară, nu are pic de acces la energie regenerabilă.
► Aceasta este una dintre componentele pe care piaţa românească le poate valorifica. Deşi nu este regenerabilă, energia nucleară este mult mai bună decât combustibilii fosili.
► Estimez că piaţa din Bucureşti, neincluzând ClusterPower, are acum o capacitate IT în timp real de circa 10 MW.
► Dacă am discuta în doi ani, aş bănui că ar fi undeva la 50 MW. Asta este amploarea uriaşă a creşterii care are loc în faţa noastră.
► Am asigurat achiziţii de terenuri, dar acum trebuie să trecem prin due diligence, deci trebuie să facem rost de autorizaţii de mediu, apoi de energie şi autorizaţiile de construcţie a facilităţilor. Aceasta este probabil cea mai mare barieră în dezvoltarea centrelor de date.
► Este foarte important să nu strângem într-un singur coş toate cerinţele privind centrele de date; ele necesită tipuri diferite de produse care se mulează pe anumite tipuri de clienţi.
Cosmin Georgescu, CEO, ClusterPower
► Data centerele sunt cel mai sexy consumator pentru industria energetică. Facem data centere pentru AI în România, pentru clienţii americani. Avem avantaje de cost foarte bune pe zona de clustere
► Problema proiectelor anunţate în alte ţări, inclusiv US, este durata, obţinerea autorizaţiilor de mediu durează foarte mult. Noi putem monetiza aici.
► Existenţa unui centru de date în apropiere demonstrează o eficienţă crescută atât pentru sistemul naţional, cât şi pentru producătorul de energie.
► Orice tip de producţie de energie generează pierderi, însă centrele de date pot recupera o parte din această energie risipită.
► La nivel global, centrele de date sunt privite astfel: primeşti cea mai bună energie, rapid, la costuri reduse şi aşa mai departe. Chiar şi în SUA, acest lucru este o provocare.
► Un centru de date amplasat lângă un producător major de energie poate avea un impact semnificativ asupra investiţiilor şi ofertei pe care o aducem pe piaţa internaţională.
► Acest model se aplică atât în cazul producătorilor de gaz, unde deja se fac investiţii în România, Mintia fiind probabil cel mai avansat proiect, cât şi în cazul energiei nucleare.
► Reactoarele nucleare de mici dimensiuni pot beneficia de aceeaşi tehnologie, având un centru de date în apropiere şi realizând transferuri directe de energie, fără a suprasolicita reţeaua de transport naţională.
Victor Gavrilă, project manager, EFdeN
► Aşteptăm actul normativ de la Ministerul Energiei, care va contura prima versiune a cadrului legal pentru crearea comunităţilor de prosumatori.
► Pentru a avea comunităţi de prosumatori, important este să existe cât mai multe date legate de cum circulă această energie.
► La EFdeN avem 5 puncte de producţie şi încercăm să legăm toate aceste date, să vedem de unde provine tipul de energie şi să facem o diferenţiere pe factură.
► Eficienţa energetică este un concept foarte abstract. De aceea lucrăm la un proiect pentru a aduce prosumatorul sustenabil de la teorie la practică.
► Trebuie să existe un intermediar care să colecteze toate datele de la prosumatori, să se vadă în fiecare moment cum circulă energia.
Gabriel Tache, country sales manager RO, BG, MD, Eaton Electric
► România are o oportunitate foarte mare prin cantitatea de fotovoltaice pe care vrea să o pună pe piaţă până în 2028, undeva la 5.000 MW ar trebui să fie în zona de energie regenerabilă, aceasta este o oportunitate pentru cei care fac data center pentru că vor fi obligaţi să aibă contracte cu energie verde
► Noi, Eaton, suntem ca un fel de avatar, cel care transferă energia de la producătorul de energie către consumator.
► Se face în momentul de faţă un data center de 40 MW electrici din care 20 MW o să fie instalaţi în UPS-uri.
► Avem trei entităţi de producţie în România. Piaţa principală nu este România şi nu absoarbe piaţa din România ce facem noi acolo.
► Legat de România pe harta mondială a data centerurilor, noi suntem în zona de „rest of the world“. Cred că avem o şansă foarte mare pentru a construi centre de date.
► Pe măsură ce o să înainteze şi o să primească avize pentru construirea centrelor de date în anii următori se vor lovi de foarte multe situaţii.
► Se schimbă legislaţia europeană privind alimentarea cu energie şi a echipamentelor pe care să le folosim în alimentarea cu energie. Acest lucru înseamnă o presiune foarte mare pe bugetele luate în considerare.
Ionuţ-Sorin Banciu, vicepreşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon
► Până în 2030, Europa să extragă 10% din mineralele de care are nevoie, să prelucreze 40% şi să recicleze 25% din mineralele critice.
► Din 34 de minerale critice, România deţine cupru, siliciu, grafit, magneziu, în cantităţi reprezentative, şi în cantităţi mai mici celelalte.
► Trebuie să avem un program naţional de explorare aprobat până pe 24 mai 2025. Dar şi acum acordăm licenţe de explorare.
► Prezenţa unui anumit mineral e publică. Confidenţialitatea se referă la ce cantitate avem. Pe anumite tipuri de resurse, stabilite prin lege.
► Vrem să scoatem cât mai multe runde de licenţe de explorare şi exploatare.
► Trebuie să vedem ce minerale critice avem în România şi ce tehnologii putem folosi pentru a le exploata eficient.
► Vrem un control mai bun al operatorilor din domeniu şi să contribuim la tranziţia verde.
► CE a lansat noul Industrial Deal, care vorbesşte de competitivitate, dar şi despre decarbonizare. Europa va propune noua ţintă climatică pentru 2040. Deci nu se va renunţa la tranziţia verde.
► Un aspect important este legat de mineralele critice şi se propune înfiinţarea unui centru european, a unui regulament european.
► Green Deal a fost o schimbare de viziune, dar tranziţia verde are nevoie de minerale. Dacă închidem mâine industria de petrol si gaze nu avem cu ce să ne mişcăm din punctul A în B.
Marius Gubernat, director, integrated management department, Salrom
► Salrom a depus două proiecte la Comisia Europeană. Unul se oferă la exploatare, adică la redeschiderea unor mine care au fost închise în arealul Baia de Fier din judeţul Gorj, unde are România rezerve de grafit.
► Primul are o valoare estimată la 198 mil. euro, însemnând redeschiderea efectivă a sitului din care să extragem şisturi grafitoase. Al doilea proiect l-am estimat la 250 mil. euro.
► În măsura în care reuşim, am putea fabrica chiar grafen, un derivat din grafit, cu nişte proprietăţi uluitoare.
► Importanţa pe care o vom avea, reuşind să fim producător de asemenea materii prime critice, va fi uluitoare. Cerul este limita.
► Uniunea Europeană s-a trezit şi a zis „hai să facem şi noi ceva în domeniul acesta“ pentru că o să rămânem cu Green Dealul, iar China nu are Green Deal. Este foarte greu să concurezi cu cineva care nu are Green Deal şi produce 850.000 de tone de grafit pe an.
► UE este foarte atentă în momentul de faţă în ceea ce priveşte tot acest ansamblu al materiilor prime critice. De altfel, au şi lansat prin septembrie o linie de finanţare atipică. Vă pot spune asta pentru că experienţa mea anterioară este inclusiv în managementul fondurilor europene.
► Există o tendinţă la ora actuală pe care nu putem să o neglijăm, de etatizare a ceea ce înseamnă resurse, materii prime critice. La nivel european ea se manifestă ca atare.
Rolf Kuby, director general, Euromines
► Este o provocare pentru a convinge oamenii că mineritul este o parte importantă a societăţii pentru că a fost neglijat.
► Trebuie să vorbim mai mult de minerit în Europa. Dacă te duci în Suedia sau Bulgaria găseşti minerit de ultimă generaţie. Garantez că ce facem astăzi nu are nici o legătură cu ce ştiam din afara Europei sau din istoria mineritului.
► Trebuie să construim o societate pe o economie mai puternică, nu doar pentru că avem nevoie de rezilienţă, ci şi pentru a dovedi că în Europa putem să facem decarbonizare cu o industrie properă.
► Ultimii ani au arătat că din cauza unui cost al energiei ridicat şi al unor circumstanţe transformarea nu a fost posibilă.
► Sunt încrezător că dacă facem ce s-a anunţat acum prin aceste iniţiative vom avea energie mai ieftină şi o avizare şi administrare mai rapidă şi eficientă pentru facilita dezvoltarea economică a societăţii şi pentru a reporni competitivitatea.
► Poţi explica uşor cauzalitatea între toate produsele elementare vitale de care ai nevoie într-o societate modernă şi de unde provin. Este evident că avem nevoie de litiu pentru a avea baterii pentru transformarea mobilităţii.
► De asemenea, este evident că avem nevoie de magneziu pentru avioane, drujbe; nu există industrie forestieră fără magneziu în drujbe.
Alexandru Roşu, CEO, Verde Magnesium
► Conform licenţei, avem 5 ani de zile să terminăm procesul de recertificare şi recalificare a resurselor şi rezervelor.
► Avem o strategie care vizează dezvoltarea în paralel a părţii industriale a fabricii de magneziu, astfel încât în momentul în care vom fi gata cu confirmarea explorării să putem să obţinem imediat licenţa de exploatare şi să dăm drumul la fabrică.
► Dacă piaţa adoptă produsul, până în 2035-2036, investiţia totală estimată este de aproape 1 miliard de dolari. Rata internă de rentabilitate (IRR) ajunge la 10%.
► Proiectul nostru este major şi probabil că este singurul proiect de talie mondială care poate fi devoltat în mineritul şi procesarea din România, pentru că avem un zăcământ care are un volum foarte mare de resurse şi rezerve.
► La nivelul UE, doar noi şi Bulgaria mai avem un sistem cu informaţii clasificate în ceea ce priveşte resursele şi rezervele de minerale.
► Din punctul nostru de vedere, acesta este unul dintre motivele care ţine în subdezvoltare acest sector în România.
► În foarte multe ţări europene, mai ales în ţările nordice, resursele sunt la vedere, astfel încât orice investitor poate decide unde să investească.
► În momentul în care totul este public şi se organizează periodic runde de licitaţii pentru anumite perimetre, investitorii vin informaţi şi depun oferte.
► Până în 2023, când a fost scos la licitaţie proiectul pentru care noi am aplicat şi l-am câştigat, runda anterioară a fost scoasă de către ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) în 2019.
► O mare problemă pe care o vedem este că foarte mulţi specialişti, multe institute nu mai au proiecte, pierd ritmul, pierd oameni, care încep să plece din ţară, pentru că nu există un flux al licenţelor care să vină din urmă şi care să creeze masa critică de materii prime care să poate să ajute apoi şi dezvoltarea unei industrii de procesare.
Irina Patrahau, strategic analyst raw materials, The Hague Centre for Strategic Studies
► Pe lângă minerit şi capacitatea de extracţie a materiilor prime, este important să luăm în calcul tot lanţul valoric, deci nu numai extracţie, ci şi prelucrarea şi fabricarea produselor finale.
► În Suedia au fost descoperite cele mai mari rezerve de pământuri rare care sunt folosite pentru magneţii din turbinele eoliene, dar şi pentru telefoane şi tot felul de tehnologii digitale.
► Aşteptarea este ca în următorii 10-15 ani să avem din ce în ce mai multe materiale secundare care provin din reciclare, dar momentan avem nevoie destul de multe materii prime să fie extrase din pământ.
► Sunt multe locaţii unde mineritul a continuat când vine vorba de cupru sau metale care nu sunt materii prime critice în sine.
► În rest, nu sunt foarte multe exemple de mine care au continuat să funcţioneze eficient şi care au putut să concureze cu competiţia din China sau din alte ţări.
► Când vine vorba de prelucrare şi reciclare sunt multe proiecte şi în Europa de Vest şi în Olanda, care încearcă să-şi deschidă noi locaţii şi capacităţi să prelucreze materii prime importate sau deşeuri.
► În majoritatea ţărilor deşeurile nu sunt suficiente pentru a produce tot ce avem nevoie din punctul de vedere al materiilor prime.
