ZF Private Health. Prof. dr. Viorel Scripcariu, şef al clinicii I chirurgie oncologică din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iaşi S-au efectuat până la acest moment 300 de intervenţii cu robotul da Vinci. Am constituit trei echipe specializate, care s-au pregătit în centre consacrate din Europa

♦ Echipamentul cu două console din cadrul institutului din Iaşi, din care una de învăţare, a fost achiziţionat în 2023 printr-un proiect european, care a inclus şi 300 de kituri consumabile ♦ La nivel naţional, în prezent sunt 24 de centre de chirurgie robotică, dintre care patru în sistemul public. 2.000 de operaţii au fost efectuate anul trecut.

Chirurgia robotică este chirurgia viitorului, dar trebuie aşezată pe principii solide şi susţinută de o curbă de învăţare serioasă şi un program de rambursare astfel încât să existe mai multe centre şi în sistemul public de sănătate.

„Mi-am dorit întotdeauna ca şi acest segment al chirurgiei minim invazive, chirurgia robotică, să se dezvolte şi în ţara noastră, aşa cum s-a dezvoltat de la debutul ei în urmă cu peste 20 de ani în toate părţile lumii. Eu personal consider că este chirurgia viitorului, dar trebuie să fie aşezată pe nişte principii foarte bine puse la punct şi să urmeze un grafic de pregătire al celor care practică acest tip de chirurgie“, a spus la ZF Private Health prof. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ Iaşi şi şef al clinicii I chirurgie oncologică din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iaşi.

În chirurgia asistată robotic, sunt foarte importante curba de învăţare şi trainingul medicilor pentru că nu orice tânăr chirurg poate intra direct în sala de operaţie la consola unui robot da Vinci. Cei care ajung să practice chi­rurgia robotică trebuie să treacă prin etapele chirurgiei clasice, chirurgiei laparoscopice şi apoi în chirurgia robotică.

„Nu poţi să-ţi dezvolţi un skill chirurgical direct pe robot, indiferent de cât de mare este dorinţa sau nece­sitatea ca acest lucru să se întâmple“.

Învăţarea implică un training pe nişte simulatoare specifice, care îi ajută pe tineri să deprindă mişcările necesa­re în manevrarea instrumen­telor în timpul chirurgiei robotice. Apoi, după ce încep să lucreze efectiv, au alături de ei nişte chirurgi consa­craţi în domeniu, ca mentori sau tutori, care supervi­zea­ză intervenţiile chirurgicale. Robotul este doar o interfaţă între chirurg şi pacient. Chi­rurgul este la consolă şi controlează absolut tot.

Doar după ce se realizează un număr minim de intervenţii supervi­zate chirurgii pot continua singuri.

În plus, la început, „pacienţii trebuie foarte bine selectaţi“, pentru ca rezultatele să fie cele scontate.

Trei echipe la Iaşi şi 300 de intervenţii

La Institutul Regional de Oncolo­gie Iaşi, prof. dr. Scripcariu a pus bazele a trei echipe specializate: pen­tru chirurgia colorectală, ginecologia oncologică şi pentru urologie.

„Am constituit trei echipe – o echipă care practică chirurgia colonului şi a rectului, o echipă pentru chirurgia ginecologică oncologică, şi o echipă pentru chirurgia urologică, în special pentru cancerul de prostată.“

Chirurgii ieşeni s-au pregătit inclusiv în centre de renume din Europa. Astfel că o echipă a fost trimisă la Portsmouth, în Anglia, unde medicii au practicat timp de o lună sub îndrumarea unui chirurg consacrat. Ceilalţi au fost în alte clinici cunoscute din Europa.

Robotul Da Vinci Xi de la Iaşi a fost achiziţionat în 2023 printr-un proiect european, care a inclus şi 300 de kituri consumabile. Au fost achiziţionate atunci două console, una dintre acestea fiind consolă tech. În felul acesta am putut fi pregătite şi viitoarele generaţii de tineri chirurgi, potrivit lui.

„Am efectuat până la acest moment aproape 300 de intervenţii complet gratuite, pentru că kiturile necesare au fost incluse în proiect. (...) Ne dorim foarte mult ca, în momentul în care se termină consumabilele achiziţionate prin proiect, să nu ajungem să punem robotul în conservare. Ar fi păcat ca un echipament de o asemenea valoare, achiziţionat fără costuri pentru spital, să nu mai poată fi folosit.“

În domeniul chirurgiei robotice, în prezent sunt 24 de proiecte pe plan local, dintre care patru în sistemul public. Doar în ultimul an au fost iniţiate două proiecte la Bistriţa-Năsăud şi Oradea, proiecte multidisciplinare implementate în spitale judeţene.

În total, în 2023 erau efectuate 1.000 de operaţii de chirurgie robotică iar anul trecut a fost depăşit pragul de 2.000 de operaţii la nivel naţional.

„Să nu ne imaginăm că de acum înainte toate intervenţiile vor fi efectuate robotic. Este o chirurgie scumpă. La ora actuală nu există o rambursare a actului operator efectuat cu chirurgie robotică, iar kiturile sunt suportate din proiecte. O intervenţie poate costa între 6.000 şi 10.000 de euro.“

Profesorul Scripcariu consideră că este necesar un program naţional de stimulare a chirurgiei robotice. Rambursarea trebuie să acopere costurile, atât pentru echipamente, cât şi pentru consumabile. Doar aşa putem ajunge la nivelul statelor dezvoltate, potrivit lui.

El a mai subliniat că în Bulgaria sau în Ungaria, care au început mai târziu chirurgia robotică, există programe naţionale de rambursare care acoperă mai mult de jumătate din costul unui act chirurgical robotic. Aceste ţări au avansat foarte rapid.

În cadrul Institutului Regional de Oncologie, opt chirurgi tineri practică deja chirurgia robotică, iar rezultatele sunt promiţătoare. Toţi au parcurs etapele de pregătire, au un background solid în chirurgia clasică şi laparoscopică.

România are potenţial uman şi tehnologic pentru dezvoltarea chirurgiei robotice, dar lipsa finanţării stabile riscă să frâneze progresul.

Legat de noul robot Da Vinci din seria cinci, el spune că acesta aduce o serie de facilităţi pentru chirurg cât şi pentru pacient, intenţia în chirurgia robotică fiind de scurtare a timpului.