ZF Private Health, un proiect ZF în parteneriat cu Banca Transilvania şi Regina Maria. Ioan Simion, Sanconfind Câmpina: Am investit 6 mil. euro doar în echipamentele principale, dar cheltuielile sunt uriaşe

♦ Avem un sistem informatic al spitalului foarte detaliat, bine pus la punct, găsim şi peste zece ani orice pacient care intră în spital ♦ Casa de Sănătate a reprezentat anul trecut 19% din veniturile totale. Sunt specialităţi, precum imagistica, unde ceea ce plăteşte casa se apropie de situaţia reală, dar altele sunt atât de prost plătite, încât nu putem să ne permitem să facem cheltuieli şi să încasăm de două ori sau de cinci ori mai puţin.

Spitalul privat Sanconfind din Câmpina, cu o capacitate de 90 de paturi şi deschis în 2015, a avut anul trecut 97.000 de pacienţi şi a finalizat cu o cifră de afaceri de 24 de milioane de lei.

„Anul trecut am realizat 24 milioane de lei, avem dotări ultraperformante, dar chel­tu­ielile sunt uriaşe, am cumpărat echipa­men­te foarte bune şi plătim mult la service, mun­cim cu aparatul să plătim service-ul pe un an. Doar în echipamentele principale am investit 6 milioane de euro“, a declarat omul de afaceri Ioan Simion, fondatorul spi­talului, în cadrul emisiunii ZF Private Health, un proiect realizat de ZF în par­te­neriat cu Regina Maria şi Banca Transil­va­nia. Ioan Simion este cunoscut pentru afa­ce­rile din domeniul petrolier, el deţine com­pania Confind, unul dintre cei mai impor­tanţi fur­nizori de echipamente şi servicii din do­meniul petrolului şi al gazelor.

Spitalul Sanconfind, deschis în urma unei investiţii de 22 milioane de euro reali­za­tă de firma Confind (ce produce echipa­ment petrolier), se întinde pe suprafaţa des­fă­şurată de 11.000 de metri pătraţi. În 2018, Sanconfind a deschis o maternitate, la care ajung paciente din toată zona de sud a ţării, potrivit ultimelor date.

---

ZF Private Health

Un proiect realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transilvania şi al reţelei de sănătate Regina Maria,  care include emisiuni săptămânale pe teme de sănătate. Emisiunile vor aduce la aceeaşi masă jucători din piaţa de sănătate privată de la nivel naţional.

---

„Casa de Sănătate a reprezentat anul trecut 19% din veniturile totale. Sunt specialităţi, precum imagistica, unde ceea ce plăteşte casa se apropie de situaţia reală, dar altele sunt atât de prost plătite, încât nu pu­tem să ne permitem să facem cheltuieli şi să încasăm de două ori sau de cinci ori mai pu­ţin. La casă rămân imagistica, labora­to­rul, diabetul, câteva specialităţi pe care le fa­cem cu casa“. Antreprenorul spune că pe re­cu­pe­rare medicală spitalul a lucrat cinci ani cu Casa de Sănătate, dar a trebuit să re­nunţe. „Casa de Sănătate  deconta 10 lei pe pro­ce­dură, la noi 10 lei înseamnă halate, în­căl­zi­re, spălare, fără să mai punem alte cheltuieli“.

Antreprenorul mai precizează că a în­cer­­cat să intre cu ortopedia în programul na­­ţional de protezare pentru a ajuta pa­cien­ţii, dar nu a putut. „Vroiam să intrăm cu or­topedia în programul naţional de pro­te­zare, adică proteza o plăteşte casa. Nu am putut să intrăm, deşi am umblat la toate DSP-urile, nu au vrut să ne dea 2-3 paturi pe spitalizare continuă pentru că spun că nu au voie să ia paturile de la stat, chiar dacă ace­lea nu sunt ocupate 100%.“

Spitalul Sanconfind Câmpina atrage pa­cienţi din Câmpina, Ploieşti, zonele înve­cinate, dar şi din Bucureşti.

„Avem un sistem informatic al spita­lu­lui foarte detaliat, bine pus la punct, găsim şi peste zece ani orice pacient care intră în spital, de ce a venit, când a venit, ce i s-a făcut. Avem pacienţi din Câmpina, Ploieşti, toate comunele învecinate. Bucureştiul este pe locul trei ca număr de pacienţi“.

Numărul de pacienţi la spitalul Sancon­find a crescut de la un an la altul. „Anul trecut am avut 97.000 de pacienţi, partea chirurgicală am început-o de doi ani. Am dat drumul la spital etapizat. Am terminat un etaj sau două şi am luat autorizaţiile nece­sa­re să putem să pornim“. Pandemia de Covid-19 a crescut cererea pentru servici­ile medicale private, în contextul în care multe spitale de stat s-au transformat în spitale Covid.

Antreprenorul mai precizează că se investeşte enorm în asigurarea curăţeniei pentru a preveni infecţiile nosocomiale. „Curăţenia este desăvârşită, cheltuim enorm, nu facem rabat la nimic, avem o asis­­tentă care verifică zilnic, ia probe şi le du­ce la laborator să nu ne scape ceva. Nu am avut nicio nosocomială până acum.“

Spitalul operează secţia de obstetrică gi­ne­cologie, chirurgie, ortopedie, iar pe vi­itor uro­logia va deveni o secţie. „Deşi am înce­put de curând sunt foarte mulţi pacienţi, ne gân­dim mai bine să dezvoltăm partea chi­rur­gicală. Pe ortopedie s-a dezvoltat mult, avem un doctor român care a lucrat cinci ani de zile din Belgia. Se fac în mod curent pro­teze de genunchi, de şold şi de umăr“.

Spitalul este amplasat în Poiana Câmpi­na, un specific fiind acela că foloseşte apa de la un izvor termal pentru procedurile de recuperare medicală.

„Amplasarea spitalului în zona asta a fost motivată de mai mulţi factori, suntem din zonă şi am spus să facem în zona noas­tră. Nu avea rost să facem în Bucureşti, unde de­ja sunt multe spitale şi în viitor şi mai mul­­te. Nu este echitabil sau cinstit faţă de oa­­meni să fie totul concentrat în nişte puncte şi în altele nimic. Suntem la doi kilo­me­tri de centrul oraşului Câmpina, în Poiana Câmpina.

În zona aceasta de circa 100 de ani exista un izvor de apă sărată, Poiana Câmpina a fost declarată staţiune balneoclimaterică până la al doilea război mondial, după care sâa pierdut totul. (…) Avantajul acestei ape sărăte este concentraţia uriaşă de săruri, ne apropiem de calităţile şi concentraţia în săruri minerale a apei de la Marea Moartă, ceea ce ajută la rezolvarea multor afecţiuni, de la reumatism la psoriaz“

Spitalul Sanconfind Câmpina are şase etaje şi este dotat cu toate sistemele de securitate. „Spitalul este o construcţie robustă, care răspunde condiţiilor de securitate. În caz de cutremur, un pacient la ATI nu poate să fie scos la cutremur din spital cu una cu două, am respectat toate regulile. Avem senzori de fum şi foc în fiecare cameră, o centrală care te alarmează, oricând electricianul fuge la camera şi vede ce este acolo. În 7 ani nu am avut niciun fel de incident. Camerele sunt rezerve de 1 şi 2 paturi, avem tot ce trebuie ca în salonul respectiv să se intervină în caz de urgenţă. Din punct de vedere energetic suntem dublaţi ca circuite, se pot lua o grămadă de măsuri ce garantează securitatea celor internaţi. Avem grupuri electrogene caterpillar de rezervă care pornesc la întreruperea de curent şi generatorul intră automat în funcţiune“.

Spitalul a fost proiectat de un architect român, care locuieşte în Franţa de 40 de ani. „După ce am văzut cum arată un spital privat din Franţa am îndrăznit să cred că putem să facem şi noi ceva similar. Am mers acolo să vad modul de lucru, personalul, să văd tot ce există acolo. Mâam hotărât să face ceva similar. Cine vine aici vede că nu există nicio diferenţă între spitalul nostru şi alte spitale din Europa“

Spitalul are 230 de angajaţi, din care 62 sunt doctori, nu sunt toţi salariaţi full time. „În urmă cu cinci ani primii doctori pe care iâam angajat erau plătiţi foarte bine comparativ cu statul. Când statul sâa apucat să mărească salariile, deşi doctorii de la stat nu fac mai multă treabă, neâa concurat statul, nu putem să mărim la infinit salariile“.

Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la un an la altul şi a depăşit 7 miliarde de lei, cei mai mari jucători fiind Regina Maria, MedLife, Medicover şi Sanador, care au investit constant în dezvoltare.