ZF Produs în România

Produs în România, proiect video ZF cu Masterbuild Logistic Park. Ioan Nani, Antibiotice Iaşi: Până în 2030 vrem să dublăm afacerile fabricii, la un miliard de lei. O condiţie este să ne internaţionalizăm suficient. Exportul este o condiţie primordială pentru companiile care produc în România, mai ales pentru companiile din farma

10.03.2022, 00:07 Autor: Mirabela Tiron

♦ Anul acesta compania va da drumul la noua secţie de produse topice (unguente, geluri, supozitoare, ovule), una dintre cele mai mari din Europa. 

Antibiotice Iaşi, cel mai mare pro­ducător local de me­dica­mente cu capital ro­mâ­nesc, ţinteşte să ajungă la afaceri de 1 miliard de lei pâ­nă în 2030 potrivit planului  multianual, ju­­mătate din această sumă urmând să fie generată la export.

„Planul nostru este multianual şi va avea finalitate în 2028, urmând să dezvolte afa­­cerile noastre până la dublarea lor la ni­ve­­lul anului 2030.  Dacă acum vom avea ve­ni­turi undeva la 450 milioane de lei, pre­conizăm că în 2030 vom ajunge la 1 mi­liard de lei, cu o creştere suficient de mare a pro­fi­­­tabilităţii afacerii noastre. Este o condiţie prin­cipală să dezvoltăm resursa umană, por­to­foliul de produse, să ne inter­na­ţio­na­lizăm suficient ca în 2028 -2030 să realizăm 500 de milioane de lei  pe an din vânzări in­ter­na­ţio­nale. Exportul este o condiţie pri­mor­dială pen­tru companiile care produc în România, mai ales pentru companiile din farma, pen­tru că la export viteza de rotaţie a capi­ta­­lu­ri­lor este mai mare, perioada de încasare este la jumătate faţă de perioada de încasare din piaţa din România, nu se plă­teşte taxa de clawback, de aici atracti­vi­ta­tea acestor seg­­mente de piaţă“, a declarat Ioan Nani, di­rectorul general al fabricii Anti­biotice Iaşi, în cadrul emisiunii Produs în România, rea­li­zată de ZF cu Masterbuild Logistic Park.

În prezent jumătate din afacerile fa­bri­cii din Iaşi sunt generate din vânzările la ex­port, Antibiotice fiind una dintre com­pa­ni­ile locale cu cea mai mare prezenţă la export. „Suntem organizaţi peste tot unde ex­portăm, în Vietnam, Republica Moldova, Serbia avem birouri proprii, în alte teritorii pre­cum SUA, Canada, Brazilia, Chile, Ger­ma­­nia, Elveţia, Olanda, India, China, Ara­bia Saudită avem contracte de repre­zen­tare, 50 de contracte în toată lu­mea. În Aus­tra­lia suntem reprezentaţi de o firmă lo­cală, în Marea Britanie avem contracte  şi în cele trei ţări nordice. Suntem teritorial pre­­zenţi peste tot unde merită să îţi pozi­ţio­nezi produsele, ne putem realiza mi­siunea de a avea 50% din venituri reali­zate din ex­port în 2027-2028. Astăzi rea­lizăm 50% din c­ifra de afaceri din export, doar că nu rea­li­zăm atât de mult cât ne-am dori valoric“.

Oportunitatea pe această piaţă este că pan­demia se va încheia şi vom intra în nor­ma­­litate, fluxurile către spitale, farmacii vor re­lua trendurile normale, mai afirmă el. „Piaţa medicamentelor cu prescripţie va creş­­te cu peste 10%, iar medicamentele fără pre­scripţie vor continua trendul de creştere din ultimii doi ani, când au crescut cu 15% com­parativ cu 2019. Populaţia pune accent pe prevenţie, o oportunitate vine din faptul că medicii de familie vor reîncepe activi­ta­tea nor­­mală, vor pune accent pe cazuisitică, nu doar pe pandemie“.

Piaţa locală de medicamente este re­pre­zentată de medicamente din importuri cu precădere, doar 10% din consum (va­loric) sunt medicamente produse în fabrici din România, arată ultimele date din piaţă. „Este adevărat, producătorii din Româ­nia nu reuşesc să asigure consumul pe multe arii terapeutice. Relevant pentru noi este consumul de betalactamice injec­tabile sterile, noi avem o pondere de peste 40% în piaţă şi ne propunem ca în perspectiva anilor următori, investind, să ocupăm mai mult din consumul fizic al unor produse. Încă suntem tributari importurilor în România pentru că nu există o strategie naţională de dezvoltare a industriei farma. Dacă în Europa se discută despre o strate­gie europeană, programe în Franţa, Aus­tria, Italia, ce propun măsuri de dezvoltare a industriei farmaceutice, la noi nu există. Ne-am propus să ajungem la nivel gu­ver­na­mental să vedem în ce măsură această in­­dustrie este importantă, doar când vine pan­demia sau când sunt conflicte regio­nale? Şi apelăm la ea doar ca la un instru­ment de siguranţă şi apărare naţională“.

Şeful Antibiotice Iaşi mai precizează că  în centrul intenţiilor de dezvoltare stă capabilitatea organizaţiei de-a reînnoi mereu capacităţile de producţie şi de portofoliu şi prin efort de cercetare aplicativă şi inovativă. O investiţie importantă care începe anul acesta prin studiu de fezabilitate este centrul de cercetare Inovva a Ă .

„Întotdeauna când începe un an ne gândim că face parte dintru-un plan multianual şi ca întodeauna începem cu ideea de dezvoltare sustenabilă. Antibiotice este o companie importantă pentru sistemul naţional de sănătate şi pentru sistemul naţional de apărare. În această conjunctură, chiar este o companie strategică pentru sistemul naţional şi de aici şi nevoia de dezvoltare continuă şi durabilă“

Ioan Nani mai precizează că a pus accent deosebit pe dezvoltarea resursei umane, pe pilonul de perfecţionare a structurii resursei umane, pe dezvoltarea strategică. „Este important să gândim în perspectivă de unde vom avea resursa umană calificată şi care să fie stabilizată în zona de nord est a ţării, de aceea am înfiinţat şi finanţăm Academia a, respectiv Colegiul Tehnic şi Şcoala de Afaceri. Colegiul Tehnic îşi propune să gestioneze pe 6 luni instruirea tinerilor care îşi încep activitatea după liceu, din mediul rural sau zone limitrofe oraşului  Iaşi. Cu ajutorul unor burse participă la programele de formare profesională, pe profesii tehnice necesare fluxului  de producţie. Este important să pregătim corespunzător resursa mană şi să o stabilizăm în această zonă. Dincolo de acest concept de-a reaşeza resursa umană trebuie să ne punem problema capabilităţilor noaste de-a asigura o salarizare corespunzătoare, de aici ne ducem spre dezvoltarea sustenabilă a afacerii, care vine din dezvoltarea şi reaşezarea portofoliului  de produse“.

Planurile pentru anul 2022 ale fabricii din Iaşi vizează investiţii de 53 de milioane de lei în dezvoltarea portofoliului  de produse şi consolidarea platformei de fabricaţie, potrivit datelor publice. Anul acesta compania va da drumul la noua secţie de produse topice (unguente, geluri şi supozitoare), una din cele mai mari din Europa. Secţia este dotată cu echipamente de ultimă tehnologie.

„Antibiotice Iaşi investeşte pentru a avea în perspectivă peste 100 de produse noi în portofoliu atât prin activitatea de cercetare proprie (finanţăm 25 de proeicte de cercetare proprie) şi achiziţionarea unui număr important de licenţe noi“.

În decembrie anul trecut, Antibiotice Iaşi a împlinit 66 de ani de la înfiinţare, fabrica fiind deschisă în 1955.

 

A început  producţia de iodură de potasiu

Antibiotice Iaşi a început  producţia de iodură de potasiu şi va produce până la finalul lunii martie 30 de milioane de comprimate, întreaga cantitate solicitată de Ministerul Sănătăţii, potrivit oficialilor. Din 2011 fabrica din Iaşi a început să producă iodura de potasiu când a fost accidentul nuclear de la Fukushima (Japonia), ocazie cu care a asigurat stocul necesar solicitat de minister.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Masterbuild