De la o furgonetă, un spaţiu de depozitare într-un subsol de bloc, lângă Gara Basarab, la afaceri de 1,3 mld. de lei în 2024, adică peste 260 de mil. de euro. În aproape 27 de ani, nu este puţin lucru pentru FAN Courier şi pentru cei trei acţionari, doi fraţi, Adrian şi Niculae Mihai, şi prietenul lor, Felix Pătrăşcanu.
„Aş minţi dacă aş spune că am fost vizionar, că am prevăzut unde vom ajunge, la ce cifre vom ajunge, atunci când, în toamna lui 1998, am început acest business“, a spus Adrian Mihai. El a fost invitatul „La cafea cu...“, un format realizat de ZF împreună cu PwC, firma globală de audit şi consultanţă. Alături de ZF a fost Ionuţ Simion, partener la PwC.
Întâlnirea a avut loc în februarie la cafeneaua The Brewprint - Dorobanţi 202.
Ideea FAN Courier – numele vine de la Felix, Adrian şi Niculae – a venit de la Felix, care lucrase la o altă firmă de curierat, Cargus, şi a considerat că poate să fie o oportunitate, a menţionat Adrian Mihai, 54 de ani. La început, făceam noi coletele, le puneam la tren pentru cele care trebuiau să meargă în ţară, luam comenzile, tot ce ne gândeam era cum să-i servim pe clienţi cât mai bine.
Dar în 2000, ne-am trezit cu o mare problemă când a venit contabilul şi ne-a spus că businessul pierde bani. Noi credeam că, dacă avem clienţi fericiţi, şi businessul merge bine. Pentru că luam banii în avans pentru livrare, nu ştiam ce aveam în spate, cât câştigăm, aşa că ne-am trezit că noi, de fapt, pierdem.
Acesta a fost primul moment în care ne-am pus mai multe întrebări, în care ne-am uitat mai atent la ceea ce făceam, mai ales din punct de vedere al cifrelor, a menţionat Adrian Mihai. Atunci ne-a spus cineva că o firmă care nu este în stare să-şi recupereze banii, mai devreme sau mai târziu, va avea probleme.
Aşa că am schimbat modelul, am fost mult mai atenţi la ceea ce facem, ne-am uitat la cifre, iar creşterea economică ce a venit după 2000, odată cu investiţiile străine, cu aderarea la NATO şi UE, a deschis, de fapt, o altă piaţă. Dacă în 2000 PIB-ul României era de 30 de mld. de euro, peste opt ani ajunsese la 130 de mld. de euro. Adrian Mihai spune că businessul FAN Courier a explodat, „în 2006 am ajuns liderii pieţei de curierat, dar această explozie era la un pas să se transforme într-o implozie a companiei.“
„Luam şi aveam atât de multe comenzi, pentru că nu puteam să spunem nu, încât nu mai făceam faţă, clienţii începeau să devină nemulţumiţi de serviciile noastre. Trebuia să schimbăm modelul de lucru, dar mai mult decât atât, trebuia să facem o investiţie foarte mare într-o nouă linie de sortare de peste 21 de mil. de euro“, a menţionat el.
Am stat foarte mult să ne gândim la acest lucru, pentru că era o investiţie majoră care putea să destabilizeze întreaga companie. Până la urmă, cei trei acţionari au decis să meargă înainte cu investiţia, au riscat, dar la finalul lui 2008 a venit criza. Dacă o întreagă economie se prăbuşea, România trecând în numai un an de la o creştere de 7% la o scădere de 7%, pentru FAN Courier această investiţie, care s-a suprapus pe creşterea pieţei de e-commerce, a fost poate cea mai bună investiţie făcută, care a fost una din cărămizile puse la poziţia de astăzi în piaţă a FAN Courier şi la cifrele la care au ajuns.
Ionuţ Simion, partener la PwC
Multă lume din business se întreabă cum de cei trei fondatori au reuşit să rămână împreună, în condiţiile în care, în România, asocierea în business este mai degrabă o excepţie decât o regulă. Chiar dacă suntem diferiţi, am avut valori comune, spune Adrian Mihai.
„Avem câteva reguli clare care ne-au ajutat în business. Deciziile se iau numai între noi, adică familiile nu se implică; nu se iau banii din companii dacă nu sunt bani; când unul dintre noi ia bani, şi ceilalţi iau; avem reguli chiar şi pentru maşinile pe care le conducem, cine şi ce maşină poate să-şi ia; când luăm o decizie, toţi trebuie să fim de acord; dacă nu se întâmplă acest lucru, mai discutăm până suntem de acord; Felix a fost întotdeauna la mijloc între noi, eu sunt mai energic, vreau să facem lucrurile mai repede, fratele meu este mai aşezat, mai prudent“.
Pentru cineva care a terminat Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport în anul 2000 şi trebuia să fie profesor de sport, trecerea făcută într-un business este destul de mare.
De unde ai învăţat să faci business/afaceri?
Eu am venit dintr-o familie care era implicată în business în zona Panciu – Vrancea, de unde sunt de loc, şi am văzut cum se luau decizii, cum se împărţeau banii, cum se făceau lucrurile. Şi oricum, înainte de FAN Courier, am avut şi alte businessuri. Aveam un centru de colectare fiare vechi.
Cei trei au fost egali până când, la un moment dat, sistemul de management se bloca, nu mai era eficient în conducerea companiei. Aşa că unul dintre ei trebuia să-şi asume rolul de CEO, iar acela a fost Adrian Mihai. De altfel, li s-a solicitat şi directorilor companiei să spună anonim pe cine ar prefera ca CEO, iar răspunsul a fost acelaşi. De-a lungul anilor şi mai ales în ultima perioadă, FAN Courier a fost o ţintă pentru fonduri de investiţii, pentru investitori strategici, pentru o eventuală achiziţie. „Tot timpul suntem căutaţi, primim oferte, dar niciodată nu s-a pus problema serios să vindem. Credem că putem să o dezvoltăm mai departe, intrăm acum şi în alte teritorii de curierat, dar nu în ultimul rând, avem copii în companie şi vrem să o ducem mai departe“, menţionează Adrian Mihai.
„Şi ştii ceva? şi până la urmă, ce să faci cu banii? Ai văzut să scrie pe cartea de vizită a cuiva, un miliard, 100 de milioane sau cât o fi. Pe o carte de vizită scrie un nume, o funcţie, o companie“, a adăugat el.
În top ZF 2024 Cele mai valoroase companii din România, realizat împreună cu BT Capital Partners, FAN Courier a primit o evaluare de 1,8 mld. de lei, adică peste 370 de milioane de euro, pe baza rezultatelor din 2023, când a avut o cifră de 1,234 mld. lei şi un profit de 75 mil. lei. în 2024, cifra de afaceri a fost de 1,3 mld. de lei, în creştere cu 12%.
Ce oportunităţi ai ratat?
Nu ştiu dacă a fost ceva anume care să ne fi influenţat businessul atât. Dar aş spune că modelul cu lockere l-am ratat parţial, noi am fost primii care am pus 10 bucăţi în piaţă ca un test, cei mai mulţi au spus că modelul nu va merge, aşa că l-am dat deoparte. Am fost puţin înaintea pieţei. A venit apoi eMAG cu lockere Easybox şi acest model a explodat, aşa că am reluat şi recuperăm terenul pierdut, spune el.
Piaţa de e-commerce, piaţa de curierat, au avut creşteri spectaculoase, de două cifre an după an. Între timp, în ultimii cinci ani, economia României a crescut cu 70%, ajungând la un PIB de 350 de mld. de euro (de peste 10 ori faţă de momentul lansării FAN Courier, în 1998). Sunt oraşe, sunt zone din România care sunt peste Uniunea Europeană, dar sunt alte zone, rămase mult în urmă şi poate, de aceea, destul de mulţi oameni sunt foarte nervoşi şi nemulţumiţi de situaţia actuală şi îmbrăţişează idei suveraniste, naţionaliste etc.
Paradoxal, spune Adrian Mihai, timpurile bune, cum sunt cele de acum, nasc oameni slabi, în timp ce timpurile grele au în spate oameni buni, care trebuie să lupte să supravieţuiască, să facă lucruri.
În 1998, situaţia economică a României era foarte grea, cenuşie, era o luptă de supravieţuire continuă cu economia, cu piaţa, cu inflaţia, cu deprecierea cursului valutar.
Adrian spune că „în Europa de Est, România, Polonia, Ungaria etc., există o dorinţă mai mare de a face lucruri versus ceea ce se întâmplă în Europa de Vest. Şi s-ar putea să ne trezim că această zonă va depăşi chiar şi Vestul,“ spune el.
Chiar dacă România are un potenţial mare, spune Ionuţ Simion, partener PwC, modul cum văd politicienii lucrurile, cu toate schimbările legislative şi fiscale, reduce mult din acest potenţial. Toată lumea spune că zona Moldovei este lăsată în urmă, dar ca să ai investiţii acolo trebuie să ai infrastructură. Când vor termina drumurile, autostrăzile, vom vedea cum se ridică şi această zonă, spune Adrian Mihai.
Totuşi, una dintre problemele cele mai presante pentru companii este legată de forţa de muncă, bazinul de unde poţi să atragi angajaţi este din ce în ce mai redus şi mai scump, pentru că toată lumea se bate pe el. Noi am mers pe modelul să aducem asiatici în depozite, în centrele logistice şi funcţionează. Sunt mult mai dedicaţi, nu avem fluctuaţii mari de personal, care într-un business înseamnă o problemă foarte mare, aşa că trebuie să ne descurcăm cu ei ca să creştem.
Pe măsură ce businessul creşte şi cifrele devin din ce în ce mai mari, companiile sunt mai greu de administrat şi de multe ori lucrurile pot să scape de sub control, pentru că un CEO nu are cum să ştie tot ce se întâmplă într-un depozit, când a venit coletul, când a plecat, ce se întâmplă cu el pe drum. FAN Courier livrează 73 de milioane de colete anual, are 4.500 de puncte de livrare şi ridicare, 320 de trasee şi 4.000 de curieri.
De la ce nivel al businessului este bine să lucrezi cu un consultant ca să-ţi ofere o privire independentă privind operaţiuni?
Cred că de la afaceri de 10 mil. de euro în sus poţi să te gândeşti la un consultant care să se uite la afacerea ta, spune Ionuţ Simion. Adrian Mihai spune că FAN Courier lucrează destul de mult cu consultanţi externi, pentru a vedea ce pot să îmbunătăţească intern, unde trebuie să se focuseze şi ce pot să facă.
Consultanţii externi văd foarte multe companii, văd foarte multe modele de business, au date şi ştiu să se uite acolo unde poate tu nu te-ai uita. Într-adevăr, există o reticienţă în a asculta şi alte păreri, pentru că un antreprenor crede că le ştie pe toate. Noi aşa am aflat că putem să ne îmbunătăţim operaţiunile, că putem lucra în zona de HR mai bine, că putem să facem lucruri şi în zona financiară.
La prima vedere, când antreprenorii aud cât costă un contract de consultanţă, cât sunt tarifele pe zi ale consultanţilor, mulţi renunţă. Dar, un consultant poate să vină cu o idee care să-ţi aducă o valoare înzecită decât ai plătit tu pe el, menţionează Adrian Mihai.
Cu PwC, FAN Courier a lucrat pe zona de finanţe, M&A, direcţiile strategice şi nu în ultimul rând, planificarea succesiunii în business, o temă pe care antreprenorii români nu prea o iau în considerare.
Adrian Mihai spune că, parte a unui proces de deschidere a companiei, ei au alcătuit un board de advisori, împreună cu Nvisia, cu care au discutat direcţiile companiei, unde se pot aduce îmbunătăţiri şi ce pot să facă mai departe. Adrian Mihai spune că au discutat mult cu boardul pe zona de HR şi pe zona de reluare a investiţiilor în lockere, acolo unde prima dată nu a mers.
Vrea FAN Courier să se extindă şi către alte zone?
Nu prea cred, în afară de achiziţiile pe care le facem în zona noastră de curierat, pentru că am cumpărat câteva companii în zona aeriană, navală, nu ştim dacă vrem să ne ducem către altceva. Nu vrem să ne defocusăm faţă de ceea ce ştim noi să facem bine, a menţionat el.
Dar faceţi investiţii individuale?
Fiecare dintre noi (fondatorii) îşi administrează banii individual cum ştie el mai bine, fiecare fiind responsabil de propriile investiţii. Câteodată câştigi, câteodată pierzi, cum a fost cazul meu în Pony Car Sharing, o idee foarte bună, dar executată prost.
Ce greşeli ai făcut în business?
Nu cred că am făcut greşeli majore care să pericliteze afacerea FAN Courier. Oricum, noi ne cenzurăm destul de bine, poate am decis când am recrutat pe cineva pentru o anumită poziţie şi ulterior ne-am dat seama că nu merge, dar aşa, în general, nu am avut greşeli majore.
Ce te motivează să mergi la birou în fiecare zi?, îl întreabă Ionuţ Simion.
Cred că am în continuare foame de rezultate, şi până la urmă îmi place ceea ce fac. Cel mai interesant lucru când stai de vorbă la o cafea cu un antreprenor şi un consultant este că amândoi au acelaşi limbaj de business, vorbesc aceeaşi limbă, numai că unul este antreprenor, a avut curajul şi nebunia să intre în afaceri fără să ştie unde va ajunge. Câteodată, consultanţii ştiu mai bine ce se întâmplă într-un business pentru că îl analizează, dar poate nu ştiu să facă afaceri. Până la urmă, poate că acesta este rolul lor, de a oferi o imagine obiectivă, rece, cu cifre şi date, pe care un antreprenor le poate folosi sau nu.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE