ZF/PwC La cafea cu Ela Moraru, Google: Eu nu mă consider un fluturaş de salariu, am muncit foarte mult pentru a ajunge aici, nu am ajuns în această poziţie din întâmplare, nu am dat un telefon. Vreau ca acest lucru să-l dau exemplu despre cum îţi construieşti o carieră

♦ „La cum evoluează joburile, după patru ani într-o poziţie trebuie să o schimbi. Eu aş putea spune că am avut patru-cinci joburi în Google până acum, iar odată la doi-trei ani am schimbat rolul. De doi ani am mai adăugat Moldova, Bulgaria, Ungaria“.

Probabil că, dacă în decembrie 2011 nu l-ar fi sunat pe Dan Bulucea de la Google să-i ureze La mulţi ani pentru anul următor, iar el nu i-ar fi spus să aplice pentru o poziţie la Google România, această discuţie de la finalul lunii august „La cafea“ cu Elisabeta (Ela) Moraru, country manager, Google România nu ar fi avut loc. Sau poate ar fi avut loc discuţia, dar cu Ela la o altă companie.

Proiectul „La cafea cu...“ este realizat de ZF în parteneriat cu PwC România, firma de audit şi consultanţă, Ela Moraru fiind al zecelea invitat. La această discuţie a fost şi Gabriel Voicilă, partenerul pe tehnologie de la PwC România. Întâlnirea a avut loc la Fior Di Latte, în Primăverii.

După nouă interviuri, la începutul lui 2012, cu diverşi reprezentanţi ai Google, pe 6 apri­lie 2012, Ela Moraru a plecat de la Microsoft şi a venit la Google România, po­ziţie în care este şi astăzi, dar cu respon­sa­bi­lităţi extinse în Moldova, Bulgaria şi Ungaria.

După 13 ani şi cinci luni la Google, nu e mult? Mai ales în condiţiile în care, în marile companii, în special cele americane, arzi extrem de repede.

La cum evoluează joburile, după patru ani într-o poziţie trebuie să o schimbi. Eu aş putea spune că am avut patru-cinci joburi în Google până acum, iar odată la doi-trei ani am schimbat rolul. De doi ani am mai adăugat Moldova, Bulgaria, Ungaria, răspunde ea.

Ce îţi aminteşti de la interviu, de fapt de la cele nouă interviuri?

Acum se dau numai patru interviuri, replică ea. La Google nu este vorba despre ce ştii, ci despre cum gândeşti, ei vor să vadă cum poţi să afli răspunsul la o întrebare, mai degrabă decât să ştii un răspuns sau altul. Acea întrebare cunoscută că se dă la Google – Câte avioane sunt pe cer într-un anumit moment – este reală. La interviuri mi-a plăcut că nu erau întrebări grilă, ci au fost discuţii, îşi aminteşte ea.

Ai negociat salariul?

Nu am negociat niciodată salariul, faptul că mi se oferea posibilitatea să învăţ undeva îmi era de ajuns pentru plata facturilor. În carieră, o parte din lucruri, la început, ţin de şansă, de o anumită oportunitate care apare, dar, în final, cel mai mult ţine de muncă, de ceea ce faci.

Eu nu sunt aici la Google din întâmplare, nu am dat un telefon şi am fost angajată, aici vorbim de foarte multă muncă, nu despre noroc. Şi vreau să se ştie că există astfel de exemple, spune ea.

Eu nu mă consider un fluturaş de salariu. Am şi fac foarte multe proiecte, mă implic 100%, sunt foarte bună în a obţine bugete pentru România, pentru proiecte intere­sante, a adăugat ea.

Spre exemplu, am pus Via Transilvanica pe Street View în mai puţin de patru luni, optimizăm cu Waze traficul din Budapesta şi vrem să extindem proiectul în alte oraşe.  Suntem extrem de implicaţi în proiecte de educaţie în România şi în şcolile din Republica Moldova, şi ca să se ştie, Moldova este peste România când vine vorba de digitalizare şi de proiecte în digitalizare. Fac foarte multe proiecte interesante la Google care pot să schimbe şi chiar schimbă lumea şi ne îmbunătăţesc viaţa.

Gabriel Voicilă o întreabă cum se vede lumea din interiorul Google. Cu tehnologiile care sunt şi apar, copiii au o şansă extraordinară de a aduce cultura mai aproape, de a învăţa lucruri şi de a acumula cunoştinţe. Google lucrează la foarte multe proiecte, unele capătă tracţiune, altele nu.

În cât timp ajunge un produs de la Google pe piaţă?

Time to market a ajuns sub un an, răspunde ea.

Înţelegi toate produsele la care lucrează Google? Nu, ar fi absurd să pretind că da, citesc, dar nu pot să pretind că înţeleg tot.

Uite, se lucrează acum la o tehnologie cu ajutorul AI care să prevină inundaţiile (când am făcut interviul, tocmai erau inundaţiile din Suceava). AI are o acuitate vizuală peste ochiul uman şi cu ajutorul ei se pot face foarte multe lucruri. Inteligenţa artificială va schimba economiile, va schimba societăţile, lumea în care trăim, va aduce un progres extraordinar pe care-l vom vedea în timpul vieţii noastre.

Aşa că trebuie să citim şi să învăţăm continuu ca să ţinem pasul cu ceea ce se întâmplă în faţa ochilor noştri.

Eu am sloturi în calendar în care citesc şi învăţ, încerc să fiu la curent cu ceea ce este nou, spune ea.

Apariţia acestor platforme de search – Google, YouTube – şi de interacţiune socială – Facebook, Instagram, TikTok – au adus lumea la un grad de democratizare a informaţiei şi a cunoaşterii fără precedent.

Zâmbind, Gabriel Voicilă spune că a învăţat cum să lucreze pe un strung de pe YouTube. „Eu am acasă două strunguri, este un hobby al meu să lucrez cu ele.“

Dar întrebarea este cum poate fi schimbată România, în special administraţia publică, mai repede, cu ajutorul tehnologiei, cu ajutorul digitalizării şi automatizării proceselor?

Putem face foarte multe lucruri în administraţia publică, avem foarte multe idei, putem lua procese care s-au desfăşurat în alte ţări – Estonia – şi să le aducem aici, dar lucrurile merg foarte greu. Cu ajutorul inteligenţei artificiale putem avea un impact foarte mare în admi­nistraţia publică, în business, în economie, unde oportunităţile sunt foarte mari în România, spune Ela Moraru.

Spre exemplu, în Turcia, evidenţa populaţiei este la zi cu ajutorul tehnologiei. Chiar şi în Ucraina, o ţară aflată de trei ani în război, procesele privind digitalizarea statului sunt cu mult înaintea României.

Noi ne mândrim că avem cel mai bun internet din Europa, să ştim că aici am început să scădem. Din păcate, nu am crescut la capitolul digitalizare, unde eram pe ultimele locuri în Europa, spune Gabriel Voicilă.

Poate România să ia exemplul Estoniei în privinţa digitalizării, a serviciilor de e-governance, a progreselor înregistrate în educaţie, în condiţiile în care Estonia este cât Bucureştiul, iar Bucureştiul nu stă aşa rău din perspectiva digitalizării?

În Estonia totul este pus într-o platformă care poate fi scalată imediat, răspunde Ela Moraru.

Înainte ca digitalizarea să cuprindă toată ţara, Ela Moraru vorbeşte despre proiectele cu Politehnica, despre proiectele cu mediul universitar. Ar vrea mai mult adaptarea programelor de predare la tendinţele de astăzi, să fie adusă mai mult inteligenţa artificială în şcoli. Copiii înţeleg foarte bine ce este nou, dar cineva trebuie să aducă acest nou.

În timpul în care a fost la Google, pe piaţă au apărut foarte multe idei bazate pe tehnologie, au apărut foarte multe start-up-uri, au apărut foarte mulţi tineri de nicăieri care au schimbat lumea.

De ce nu ai intrat într-un start-up? Nu sunt genul care să aibă propria afacere, a răspuns ea.

Gabriel Voicilă spune că la un moment dat a tatonat zona de energie regenerabilă, un business cu pompe de căldură, dar a rămas doar la stadiul de proiect.

Dacă ai fi fost în America, crezi că ai fi avut aceeaşi ascensiune?

Poate că da, răspunde Ela Moraru. Cred că tot aş fi fost într-un context de business, într-o companie, pentru că îmi place scopul pe care îl au aceste companii mari.

Gabriel Voicilă răspunde că a lucrat în Elveţia şi Olanda, dar nu i-a plăcut acolo deoarece culturile sunt diferite şi a preferat să se întoarcă în România, chiar dacă salariul a fost mai mic.

Discuţia cu Ela Moraru a pornit de la temerea mea că în 2024 a fost cea mai bună perioadă din istoria noastră, cel puţin pentru corpo­ra­tişti, şi că de acum înainte vor urma ani complicaţi, cu multe schimbări fiscale, economice, politice şi sociale care ne vor reduce puterea de cum­părare şi poate chiar nivelul de trai.

Ela Moraru spune diplomat că avem toate premizele să creştem în continuare şi este optimistă că vor veni vremuri mai bune.

„Poate că vom traversa perioade mai dificile, dar lucrurile nu se vor opri aici, vom ve­dea foarte multe schimbări aduse de tehnologie în domeniul educaţiei, sănătăţii, prelungirii vieţii şi, de fapt, creşterii calităţii vieţii“.

Dar cine va plăti pentru toate aceste lucruri? Digitalizarea economiilor şi apariţia inteligenţei artificiale vor elimina foarte multe poziţii, în special în zona celor care nu mai pot face faţă schimbărilor atât de rapide, unde procesul de învăţare trebuie să fie instantaneu. Toţi aceşti oameni nu-şi pot găsi alte joburi imediat.

La un moment dat se va ajunge şi la impozit pe roboţi pentru a susţine modelele sociale, unde va creşte calitatea vieţii şi speranţa de viaţă, răspunde Ela Moraru.

Ce ţi-ar plăcea să faci după ce pleci de la Google sau de la altă compa­nie? Mie mi-a plăcut să predau şi aş vrea să mă reîntorc într-o zi aici.

De-a lungul anilor ai primit oferte de recrutare de la alte companii?

Da! Dar după cum vezi sunt încă aici.

Este o întrebare pe care nu ţi-am pus-o, dar la care vrei să răspunzi?

Este interesantă această întrebare, mai ales că eu, la toate interviurile pe care le fac să angajez pe cineva, la final îi întreb dacă vor să mai adauge ceva la discuţie care ar putea să facă diferenţa într-un proces de recrutare, răspunde ea.

Eu am făcut Facultatea de Jurnalism, dar nu am profesat ca tine, însă pot să spun că am luat foarte multe lucruri din ceea ce faceţi voi ca jurnalişti şi le folosesc în activitatea mea, a conchis ea.