♦ În 2009, când a venit criza, am pierdut 35% din bani, aveam marfă în piaţă de 3 milioane de euro, erau zile în care nu aveam nicio încasare, nu aveam niciun ban în cont, dar nu m-am gândit niciodată să renunţ.
De unde vine numele Bilka? Când căutam un nume pentru firmă în 2007, am văzut pe hartă numele unui sat din Bulgaria şi am schimbat doar C cu K, spune Horaţiu Ţepeş, proprietarul şi antreprenorul din spatele acestui brand.
Toată lumea a auzit de Bilka din reclamele de la televizor, din panourile publicitare de pe marginea şoselelor, dar mai puţini sunt cei care ştiu cine este în spatele acestui brand, în spatele acestui business 100% românesc. Horaţiu Ţepeş a fost cel de-al 11-lea invitat „La Cafea cu...“, un format de discuţie realizat de ZF şi susţinut de PwC România, firma de audit şi consultanţă globală.
Întâlnirea de la cafea a avut loc la cafeneaua Beans & Dots de la parterul Muzeului de Artă Recentă din Primăverii. La discuţie a participat Ionuţ Simion, partenerul pe taxe al PwC.
Horaţiu Ţepeş nu activează într-un domeniu extrem de sexy, care să stârnească interesul noilor generaţii pentru a lucra aici, ţigla metalică, dar de la zero, din 2007, a ajuns acum la un business de peste 300 de milioane de euro pe an, cu un profit net de 10%, ceea ce înseamnă 30 de milioane de euro pe an, ceea ce nu este deloc puţin. La asta asta se mai adaugă şi faptul că, din 2020 nu ne mai bazăm pe finanţare bancară, ci pe cash flow-ul propriu. Bilka este principalul client în a cumpăra produse de la combinatul Liberty Galaţi.
Horaţiu Ţepeş este din Făgăraş, a făcut acelaşi liceu cu Nicuşor Dan, dar „nu aveam cum să ne intersectăm pentru că avem 10 ani diferenţă, dar poza lui este acolo la liceu“. A făcut Facultatea de Inginerie din Sibiu, dar s-a întors la Braşov să facă businessul Bilka printr-o conjunctură extrem de interesantă.
El s-a angajat în 2004 la Sibiu, la o firmă slovacă, ROVA, care vindea ţiglă metalică şi profile din oţel. În şase luni ajunsese director comercial, dar apoi ROVA a fost cumpărată de Lindab în 2006. A fost trimis la Braşov, dar nu a fost chimie între el şi noua companie, aşa că a decis să o ia pe cont propriu în acelaşi domeniu, iar contactele pe care şi le-a făcut în piaţă pe când lucra la ROVA l-au ajutat să înceapă acest business aproape fără bani.
Afacerea a început să crească imediat, dar la finalul lui 2008, începutul lui 2009, când a venit criza, aproape totul s-a prăbuşit peste noapte.
La 1 ianuarie 2009 aveam marfă în piaţă de 3 milioane de euro şi, la începutul anului, în primele luni, erau zile în care nu mai încasam nimic, nu intra niciun ban în cont, atunci am pierdut 35% din bani, spune el.
Ai vrut să renunţi?
Nu, în niciun caz. Piaţa s-a mai îmbunătăţit, iar la finalul lui 2009 am ajuns la o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, dar tot ce s-a întâmplat atunci a fost o lecţie.
Când ai făcut primul milion de euro?
Nu am avut chestia asta cu milionul de euro, eu am ţinut profiturile în firmă, aşa că nu m-am uitat după primul milion de euro, a răspuns el.
Probabil că Horaţiu Ţepeş a fost cu businessul potrivit la momentul potrivit, pentru că după criza din 2008-2009 piaţa de construcţii a explodat, ceea ce i-a ridicat şi businessul. Noi nu am făcut nimic special, pur şi simplu am mers cu piaţa, în România este de construit şi renovat foarte mult, este piaţă nu pentru ani de acum înainte, ci pentru decenii, răspunde el. În 2012-2013 am ştiut că suntem stabili din punct de vedere financiar, am ajuns lideri de piaţă, chiar fără finanţare bancară. Până în 2020 piaţa a duduit, aveam creşteri şi de 50% pe an.
Bineînţeles că aceste creşteri s-au mai redus, dar piaţa din România tot va creşte. Nu ştiu dacă peste ani acoperişul din metal nu va fi înlocuit, dar sigur, dacă va fi înlocuit, noi vom fi acolo unde se duce piaţa, putem crea în orice moment un alt produs, a adăugat el.
Noi acum am intrat şi pe piaţa de profile pentru panouri fotovoltaice, o piaţă care este la început.
Bilka a ajuns la 930 de angajaţi, dintre care 250 sunt asiatici, un model de forţă de muncă care a fost integrat în business. Asiaticii sunt mai stabili şi fac lucruri, ocupă poziţii pe care lucrătorii români nu mai vor să le facă. Pot să dau salarii şi de 9.000-10.000 de lei pe lună net, cu ore suplimentare, dar sunt lucruri pe care angajaţii români nu mai vor să le facă, dacă asta înseamnă muncă în plus, a menţionat el.
Din 2017, de când a crescut nivelul de trai în România, este tot mai greu cu angajaţii români, menţionează el. Spre exemplu, tinichigeria nu prea mai vrea să o facă nimeni, aşa că trebuie să importăm forţă de muncă, să aducem muncitori asiatici.
Cum vezi afacerile Bilka peste ani?
Vor creşte, nu am niciun dubiu, suntem abia la început, deschidem o nouă fabrică, chiar am adus la Braşov pentru noua capacitate un român de la Londra, intrăm pe alte pieţe, vrem să ajungem la exporturi de peste 100 de milioane de euro pe an şi suntem pregătiţi pentru acest lucru.
Unde ai vrea să ajungi cu Bilka?
Mă gândesc să intrăm pe piaţa din Canada, poate chiar să facem o fabrică acolo, răspunde el.
Te-a căutat cineva să-ţi cumpere businessul?
Bineînţeles, suntem căutaţi, suntem o companie lider de piaţă, avem cifre mari, dar nu am intrat niciodată în discuţii serioase pentru vânzare, a menţionat el.
La un moment dat am discutat cu cineva care are un business ca al nostru şi l-am întrebat dacă el ar vinde Bilka dacă ar fi în locul meu, iar răspunsul a fost nu, a spus Horaţiu Ţepeş. Aşa că nici eu nu vreau să vând.
Dar la cifrele pe care le are compania, cam la cât ar fi evaluată Bilka?
400-500 de milioane de euro.
Dar la 1 miliard de euro ai vinde?, întreabă Ionuţ Simion.
Eu cred că miliardul de euro îl vom face şi cred că Bilka are o valoare mult mai mare, răspunde Horaţiu Ţepeş.
Piaţă ai, produs ai, capacitate de producţie ai, ce este cel mai greu acum?
Ca întotdeauna, la un moment dat se ajunge la oameni. Poţi să ai bani, dar să nu ai oameni cu care să faci investiţiile, cu care să faci creşterea, răspunde Horaţiu Ţepeş.
Care a fost cea mai grea decizie luată la Bilka?
Nu am avut decizii majore, nu am avut momente majore, dar aş putea spune că cele mai grele decizii au fost când a trebuit să mă despart, să concediez angajaţi mai vechi, care erau în poziţii cheie.
Tu eşti antreprenor, tu eşti şi CEO, tu conduci businessul şi din punct de vedere executiv şi din punct de vedere strategic, cât mai poţi să o ţii aşa?
Probabil că la un moment dat va fi altcineva CEO, dar nu acum, dar oricum nu mă văd ieşit din business, răspunde el.
Cât ai da acum pentru un CEO?
Probabil între 250.000 – 500.000 de euro pe an, cu tot cu bonus, la nivelul la care este Bilka acum. (Cristina Verchere, CEO, Petrom, cea mai mare companie din România, cu afaceri anuale de peste 7 miliarde de euro, are un pachet salarial anual, cu tot cu bonus, care depăşeşte 2 milioane de euro).
Şi Cristina Verchere a fost unul dintre invitaţii „La Cafea cu...“.
Ai nevoie de consultanţi, în condiţiile în care foarte mulţi antreprenori îşi dezvoltă businessul fără consultanţi?
La un moment dat începi să lucrezi cu consultanţii pe anumite proiecte, răspunde Horaţiu Ţepeş. Sunt zone unde ai nevoie de consultanţi, unde ai nevoie de competenţă externă.
Ionuţ Simion spune de ce la un moment dat ai nevoie şi de consultanţi „Noi acumulăm în timp foarte multe cunoştinţe din toate domeniile şi împreună toţi suntem o forţă din punct de vedere al knowledge-ului pe care îl deţinem. Acesta este atuul nostru, că putem oferi consultanţă integrată pe foarte multe domenii.“
Dar până la urmă antreprenorul îşi ştie propriul business, el ştie cel mai bine cum poate să crească, noi venim cu un anumit gen de cunoştinţe din mai multe pieţe, pentru că avem consultanţi care au văzut multe lucruri.
De asemenea, toate serviciile de suport, că sunt serviciile financiare, HR sau juridice, pot fi luate din altă parte şi acesta este un model de business, nu trebuie să ai tu totul în companie, spune Ionuţ Simion. Ce vedem noi la nivel global este că lumea se specializează pe ceva, iar ce nu are, cumpără.
Când ai intrat în business în 2004, când ai făcut această companie în 2007, îţi imaginai unde vei ajunge astăzi?
Atunci nu aveam o imagine a viitorului, eu doar voiam să vând ca să obţin nişte bani. Era complicat pentru mine să mă gândesc cum va fi peste ani, singurul lucru pe care îl ştiam şi îl voiam era să fiu în business, să am afacerea, spune Horaţiu Ţepeş.
Dar, spune el, unde am ajuns acum ca nivel de trai, din punct de vedere economic, din punct de vedere al siguranţei, este mult mai mult decât mi-aş fi imaginat, mai ales comparativ cu 2009-2010, când eram în criză, spune el.
Crezi că dacă nu eram în Uniunea Europeană – în 2007 când a început Bilka, România tocmai a intrat în UE – ai fi ajuns aici?
Nu, în niciun caz, răspunde el.
Dar ce ţi-a dat UE, un model politic şi economic care este tot mai criticat având în vedere că mulţi oameni se întreabă ce a câştigat România din această integrare?
Mie mi-a dat totul, knowledge, abordarea de business, am preluat cunoştinţe de la italieni, francezi, slovaci, polonezi, scandinavi, mi-a dat chiar şi soţia!, răspunde el.
Mai are România resurse de creştere? Da, cum să nu, uite, aş da exemplul exploatării lemnului, unde am putea face mult mai mult. Putem tăia copaci, dar cu replantarea lor şi până ajungem să tăiem tot, deja cresc copacii pe care i-am plantat, spune el.
Putem face mult mai mult, putem valorifica mult mai mult ceea ce avem, dar ar trebui să facem mai mult şi la nivel de ţară, trebuie să investim mai mult în construcţia de drumuri, în educaţie, în colectarea mai multor venituri la buget, în creşterea natalităţii, spune el.
Aş face mai multe programe pentru copii defavorizaţi, pentru a le da o educaţie mai ridicată. De prea multe ori spunem să ni se dea, iar lucrurile nu se fac aşa de la sine.
Dar o problemă majoră pe care trebuie să o rezolvăm ca ţară este legată de forţa de muncă, avem nevoie de angajaţi pentru a asigura creşterea, dar sunt joburi pe care românii nu mai vor să le facă, aşa că trebuie să luăm forţă de muncă din altă parte. Ar trebui să ne uităm către ucraineni, moldoveni, georgieni, armeni, menţionează el.
Ce afacere ai ratat?
Nu ştiu dacă am ratat ceva, aş fi putut să cumpăr clădiri în Bucureşti care aveau preţuri bune în 2018-2019 şi aş fi avut acum nişte câştiguri importante.
Crezi că dacă ai fi fost într-un alt sector ai fi avut acelaşi succes?
Cred că da, cred că la cum era România atunci când am început businessul, aş fi avut succes în orice sector aş fi intrat, răspunde el.
Dar în ce sector economic ai fi vrut să intri, uitându-te cum au evoluat lucrurile din 2007 până acum?
Aş fi vrut să fiu în retailul alimentar, aş fi vrut să fiu un Lidl sau un Carrefour, dar românesc, aşa cum a ajuns Dedeman în bricolaj, adaugă el.
Într-adevăr există o diferenţă, Lidl are afaceri de 5 miliarde de euro pe an în România, iar Dedeman 2,4 miliarde de euro, de aproape 10 ori mai mult decât Bilka.
Cine a mai fost invitat La o cafea cu PwC:
► Christina Verchere, CEO, OMV Petrom
► Julien Munch, CEO, Carrefour România
► Florin Enache, CEO, grupul Teilor
► Fady Chreih, CEO, Regina Maria
► Voicu Oprean, CEO, Arobs
► Mihai Bordeanu, Dacia
► Adrian Mhai, CEO/acţionar, FAN Courier
► Gilles Ballot, CEO, Carrefour România
► Mihai Marcu, MedLife
► Ela Moraru, country manager, Google România
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE