ZF Real Estate by Storia. Cererea pentru locuinţe de închiriat a crescut cu 4% în aprilie anul acesta faţă de anul trecut, în timp ce cererea pentru cumpărare a scăzut cu 8%. De la obsesia proprietăţii la căutarea calităţii vieţii. România este a proprietarilor de locuinţe, dar nu întotdeauna acolo unde este nevoie

♦ România are peste 2,5 milioane de locuinţe neocupate însă multe dintre acestea nu se află în zonele unde există cerere ♦ Sibiul rămâne oraşul cu cea mai bună percepţie a calităţii vieţii, potrivit datelor Indexului Storia ♦ Tot mai mulţi români caută flexibilitate, acces la servicii şi o calitate mai bună a vieţii, nu doar metri pătraţi.

Piaţa rezidenţială din Ro­mânia traversează o perioadă în care interesul pentru locui­re rămâne ridicat însă proce­sul de decizie s-a schimbat sem­nificativ. Oamenii continuă să caute locuinţe însă sunt mai atenţi, mai informaţi şi petrec mai mult timp analizând opţiunile înainte de a face un pas concret. În opinia Monicăi Dudău, head of marketing real estate Europe în cadrul OLX Group, nu asistăm la o dispariţie a cererii, ci la o schimbare a ritmului de luare a deci­ziei. „Aş putea spu­ne că vedem o piaţă în care se schimbă ritmul, se schimbă modul în care oamenii interacţionează cu decizia de locuire. Interesul rămâne prezent, oa­menii continuă să caute activ însă re­la­ţia lor cu această decizie diferă faţă de acum câţiva ani. Nu mai vorbim nea­părat despre reacţii rapide, tran­zacţii rapide, ci despre un proces în care se informează mai mult, compară mai multe opţiuni şi revin de mai multe ori asupra aceleiaşi decizii“, spune Monica Dudău.

Această schimbare se vede şi în datele colectate de platforma Storia. Potrivit reprezentantei OLX Group, segmentul închirierilor continuă să câştige teren în faţa achiziţiilor. „Dacă ne uităm şi la cererea de pe platformă, vedem practic pe segmentul de chirii o creştere uşoară a cererii de 4% faţă de anul trecut şi pe vânzare o scădere de 8% a cererii (în aprilie 2026 faţă de aprilie 2025 N.Red.). Practic, vedem că o parte din cerere se orientează mai mult către închiriere.“

În ciuda dezbaterilor despre accesibilitatea locuirii, România continuă să fie una dintre ţările europene cu cel mai ridicat grad de proprietate. Totuşi, existenţa unui număr mare de locuinţe nu înseamnă automat că acestea sunt disponibile acolo unde oamenii au nevoie de ele. Monica Dudău atrage atenţia asupra unui paradox: România are peste 2,5 milioane de locuinţe neocupate, însă acestea nu sunt distribuite în zonele unde se concentrează locurile de muncă şi oportunităţile economice. „O parte importantă din cele neocupate sunt în oraşe mici sau în mediul rural, unde populaţia este în scădere şi unde oportunităţile economice sunt limitate. În schimb, în marile oraşe, acolo unde se concentrează locurile de muncă, cererea rămâne ridicată şi asta pune presiune pe preţuri“, explică ea.

La această situaţie contribuie şi faptul că mulţi români continuă să privească proprietăţile ca pe o investiţie sigură. „Există şi un segment al populaţiei care consideră imobiliarele una dintre cele mai sigure forme de investiţie şi nu vor neapărat să le dea în chirie. Unele proprietăţi sunt cumpărate, sunt păstrate pe termen lung în scopul aprecierii lor în timp şi reduc astfel oferta disponibilă în piaţă.“

De ce nu scad preţurile? Deşi numărul tranzacţiilor s-a redus, iar contactările dintre cumpărători şi vânzători sunt mai puţine, preţurile locuinţelor continuă să crească în multe zone ale ţării. Explicaţia ţine de costurile de dezvoltare şi de lipsa unei oferte suficient de mari. „Costurile de construcţie rămân ridicate. Dezvoltatorii se confruntă în continuare cu presiuni din zona materialelor, energiei, transportului, iar aceste costuri se reflectă în preţul final. În plus, există şi semnale de temperare pe partea de ofertă, ceea ce contribuie la menţinerea preţurilor la un nivel ridicat“, spune Monica Dudău. În acest context, locuinţele din piaţa secundară câştigă tot mai mult teren. Amplasarea lor în zone mai centrale şi conectivitatea mai bună la infrastructură le fac atractive pentru cumpărătorii care nu îşi mai permit întotdeauna proiectele noi.

Poate cea mai importantă schimbare observată de Storia este legată de modul în care românii definesc locuinţa ideală. Dacă în trecut accentul era pus aproape exclusiv pe proprietate, astăzi apar tot mai multe criterii legate de stilul de viaţă. „Cred că vedem un interes mai mare pentru calitatea vieţii. Oamenii nu se mai uită neapărat doar la numărul de metri pătraţi şi la costul pe metru pătrat. Se uită şi la ceea ce au în jurul locuinţei“, afirmă reprezentanta OLX Group. Această tendinţă este vizibilă şi în căutările de pe platformă. Interesul pentru locuinţe pet-friendly a crescut cu peste 20%, pentru cele cu loc de parcare cu 64%, iar pentru locuinţele nemobilate cu 24%.

Din perspectiva datelor Storia, Sibiul se remarcă printr-un echilibru rar întâlnit între preţuri, accesibilitate şi satisfacţia locuitorilor. „Sibiul este cel mai bine poziţionat în acest moment. Are preţuri medii sub 2.000 de euro pe metru pătrat, tranzacţii în creştere şi este pe locul întâi în Indexul Storia la criterii subiective. Este oraşul cu cea mai bună percepţie asupra calităţii vieţii dintre toate pe care le-am măsurat“, spune Monica Dudău. În schimb, Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piaţă rezidenţială din România, în timp ce Braşovul continuă să fie unul dintre cele mai apreciate oraşe din perspectiva calităţii vieţii, însă cu un nivel de accesibilitate mai redus.

Privind spre următorii ani, Monica Dudău crede că alegerea unei locuinţe va fi influenţată tot mai mult de stilul de viaţă şi de infrastructura din jurul acesteia. „Nu mai cumpărăm doar un număr de metri pătraţi. Cumpărăm un întreg ecosistem. În cazul Bucureştiului, apropierea de metrou, de transport public, de zone verzi şi accesul facil la locul de muncă devin criterii esenţiale“, spune ea. În paralel, inteligenţa artificială şi tehnologia vor avea un rol tot mai important în procesul de căutare, iar eficienţa energetică şi sustenabilitatea vor trece treptat din categoria facilităţilor premium în cea a standardelor obligatorii pentru noile dezvoltări rezidenţiale.