ZF Real Estate by Storia. Vlad Săftoiu, Cushman & Wakefield Echinox: „Perspectivele în piaţa imobiliară, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional în România, sunt unele moderat optimiste“

♦ Piaţa imobiliară din România continuă să arate o dinamică pozitivă, chiar şi în contextul unor incertitudini economice şi politice la nivel european.

„Perspectivele, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional în România, sunt unele moderat optimiste, poate chiar mai optimiste decât media la nivel continental. În România, observăm că toate cele trei segmente principale de piaţă în care activăm – piaţa de birouri, retailul modern şi depozitele industrial-logistice – îşi vor continua, într-un fel sau altul, ritmul de creştere din ultimii ani. Desigur, aceste ritmuri de creştere vor varia de la un segment la altul“, a observat Vlad Săftoiu în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.

Mallurile şi parcurile de retail rămân un punct central al vieţii economice şi sociale în România, în absenţa unor reţele dezvoltate de retail stradal. După restricţiile din 2020, acest segment a revenit pu­ternic, cu vânzări în 2022-2023 peste nivelurile prepandemice. „România suferă de o lipsă de spaţii stradale funcţionale de retail, ceea ce face ca mallurile să fie preferate de români.“

„Deşi aceste proiecte moderne nu au o istorie îndelungată – doar 25 de ani –, ele au reuşit să atragă volume tot mai mari de consum,“ a explicat Săftoiu. Pe lângă mall-uri, parcurile de retail au devenit un element cheie al pieţei. „Parcurile de retail, cu suprafeţe mai mici de 10.000-15.000 mp, s-au dovedit un succes în oraşele mai mici. Ele oferă acces rapid la supermarketuri şi alte servicii esenţiale, atrăgând rapid chiriaşi şi consumatori,“ a mai adăugat Săftoiu. Mai mult, marii retaileri au înregistrat creşteri impresionante. „Retailerii au raportat o creştere a vânzărilor de 14-15% în 2022, depăşind cu mult nivelurile de dinainte de pandemie. Este o evoluţie care demonstrează puterea consumului intern şi atractivitatea acestui segment,“ a subliniat expertul.

 

Logistica şi industrialul – un hub în devenire

Poziţia geografică strategică şi proiectele de infrastructură, cum ar fi autostrada ce va lega Bucureştiul de Moldova, deschid noi oportunităţi pentru dezvoltarea logistică. Cu toate acestea, provocările precum preţurile crescute ale terenurilor rămân un obstacol. „Există puţine terenuri disponibile în zonele de interes pentru dezvoltatori, iar acest lucru a dus la o creştere considerabilă a preţurilor. Totuşi, ne aşteptăm ca o majorare treptată a chiriilor să compenseze aceste costuri, facilitând astfel expansiunea,“ a explicat Vlad Săftoiu. România are un stoc logistic total de 7,5 milioane mp, considerabil mai mic decât cel al Poloniei, care depăşeşte 35 de milioane mp. „Deşi populaţia Poloniei este de două ori mai mare, stocul logistic este de aproape cinci ori mai mare. Acest decalaj evidenţiază oportunitatea semnificativă pe care o are România,“ a spus Săftoiu. Iar intrarea României în Schengen ar putea accelera dezvoltarea. „Accesul în Schengen va elimina barierele logistice şi va atrage noi dezvoltatori internaţionali, unii dintre ei având deja intenţii clare de a intra pe piaţă,“ a mai subliniat el. De asemenea, infrastructura regională va juca un rol important. „Autostrada spre Moldova, o regiune care în prezent are doar 2-3% din stocul logistic naţional, va contribui de asemenea la reducerea decalajelor şi va atrage noi investiţii,“ a explicat expertul.

 

Birourile – adaptare la noile realităţi

Deşi segmentul birourilor a fost afectat de tranziţia către munca hibridă, revenirea treptată a angajaţilor la birou aduce stabilitate. Bucureştiul, care deţine 75-80% din stocul naţional, rămâne lider, dar există oportunităţi şi pentru oraşele regionale. „În România, angajaţii s-au întors la birou într-un ritm mai rapid decât în alte ţări. Datele despre numărul de călători din staţiile de metrou din proximitatea polurilor de birouri indică o revenire la 70-75% din nivelurile pre-pandemice,“ a precizat Vlad Săftoiu. Totuşi, livrările noi de birouri au încetinit. „Abia în 2026 vom vedea un nou val de proiecte în Bucureşti şi alte oraşe mari. Chiriaşii rămân interesaţi de clădiri moderne, certificate energetic, care oferă condiţii optime de lucru,“ a explicat el. S-au înregistrat şi reconfigurări interesante ale spaţiilor de birouri. „Am văzut companii care şi-au optimizat spaţiile sau au renunţat la o parte din acestea. În acelaşi timp, spaţiile de birouri au fost transformate în clinici medicale sau şcoli, ceea ce subliniază flexibilitatea acestor clădiri moderne,“ a punctat Săftoiu. Un alt aspect major care va modela viitorul pieţei este importanţa certificărilor verzi. „Clădirile noi sau recent renovate, care respectă standardele ESG, vor atrage finanţări mai avantajoase şi chiriaşi mai bine pregătiţi să investească pe termen lung,“ a spus Vlad Săftoiu.

Per ansamblu, crede specialistul, piaţa imobiliară din România rămâne una dintre cele mai promiţătoare din Europa Centrală şi de Est, susţinută de creşteri economice moderate şi de interesul constant al investitorilor. „România are un potenţial mare de creştere, iar acest lucru se vede în dezvoltările recente din oraşele mari şi mai mici. Sperăm să profităm de fondurile europene şi să continuăm acest ritm de dezvoltare,“ a încheiat Vlad Săftoiu.