ZF România 100 de ani de business

Conferinţa ZF România 100 de ani de business de la Constanţa: Firmele să-şi facă propriile şcoli de meserii ca să rezolve lipsa forţei de muncă. Ştiţi ce aşteptăm de la autorităţi? Să ne lase în pace. Ştim să gândim mai bine decât ei

Conferinţa ZF România 100 de ani de business de la...

Autor: Mădălina Dediu Panaete

08.06.2018, 00:06 1400

Companiile active pe plan local, care în ultimii ani s-au lovit puternic de lipsa forţei de muncă generată inclusiv de închiderea şcolilor profesionale, ar trebui să se implice direct în pregătirea oamenilor de care au nevoie şi să nu aştepte măsuri din partea autorităţilor, care înârzie luarea de măsuri de ani buni– aceasta este una dintre concluziile conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, de la Constanţa, organizată cu sprijinul Băncii Transilvania şi companiei de consultanţă EY.

Astfel, dacă mulţi antreprenori au decis deja să se implice direct în pregătirea oamenilor de care au nevoie, cei care nu au făcut încă acest pas se gândesc să atragă finanţare externă pentru a-şi putea deschide propriile şcoli.

„Este adevărat că au dispărut şcolile profesionale, dar fiecare companie sau asociaţie patronală trebuie să-şi facă propria şcoală. Altfel, nu va face nimeni nimic. Ştiţi ce aşteptăm de la autorităţi? Să ne lase în pace. Ştim să gândim mai bine decât ei“, a spus Nicolae Bucovală, unul dintre cei mai importanţi antreprenori cu afaceri la malul mării, care deţine complexul hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord, dar şi hotelul Tomis din Mamaia şi Cupidon din Venus.

Prin proiectul „România 100 de ani de business“, Ziarul Financiar, împreună cu Banca Transilvania şi EY România, aduce la aceeaşi masă antreprenorii României pentru a găsi soluţii şi idei comune care pot constitui o platformă de business la nivel naţional.

Conferinţa de la Constanţa este a doua, după cea din Braşov, dintr-un şir de evenimente care vor fi organizate în cele mai mari oraşe din ţară. Judeţul Constanţa este în top zece la nivel naţional la cifra de afaceri raportată de companii, cu 42 mld. lei anual.

„Ne dorim ca zona Constanţei să fie cunoscută nu doar pentru petreceri şi turism sezonier. Vrem să auzim de dezvoltarea industriei, IT-ului şi agriculturii din Constanţa“, a spus Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

În cadrul conferinţei de la Cons­tanţa, peste 150 de antre­pre­nori, manageri, bancheri şi consul­tanţi au discutat despre cele mai importante soluţii pentru ca Româ­nia să aibă o dezvoltare durabilă în următorii ani şi să prindă  din urmă încet-încet ţările vestice.

Alex Milcev, partener şi lider al departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică în cadrul EY România, este optimist în ceea ce priveşte creşterea economică a României în viitor şi spune că antreprenoriatul are un rol din ce în mai important. „Ca şi cifră de afaceri la nivel naţional, cam jumătate provine de la companii multinaţionale, iar restul de la cele cu capital românesc. Iar importanţa antreprenoriatului creşte. Şi este important să-l încurajăm. Această ţară are perspective bune şi merită să investim în ea.“ De asemenea, printre cele mai importante idei surprinse în cadrul conferinţei de la Constanţa se numără şi importanţa implicării autorităţilor în dezvoltarea mediului de afaceri, în crearea unei baze de tratament în judeţ, susţinerea antreprenorilor debutanţi de către oamenii de afaceri puternici în parteneriat cu statul şi băncile, dar şi schimbarea modului de impozitare a salariilor.

„Suntem dispuşi să plătim salarii nete de 2.000-3.000 de euro pe lună, dar am cerut Guvernului o grilă simplă. La un salariu de 1.000 de euro, impozitul să fie de 200 de euro, adică 20%, iar cu cât salariul este mai mare cu atât impozitul să fie mai mic. Aşa este normal să fie, să putem să aducem românii de afară“, consideră Nicolae Bucovală.

Principala problemă a companiilor din judeţ, dar nu numai, rămâne lipsa forţei de muncă. În judeţul Constanţa activează peste 27.000 de companii care aveau în 2016 un număr total de circa 135.000 de salariaţi, arată datele de la Registrul Comerţului.

Compania de construcţii –montaj Petroconst şi-a făcut propria şcoală de sudori, în ciuda faptului că foarte mulţi dintre cei care fac astfel de cursuri aleg să plece în străinătate.

„Angajăm tineri de până în 30 de ani, îi pregătim timp de un an, îi şcolarizăm, investim în pregătirea lor, stau un an şi după aceea pleacă în străinătate. Dar acestea sunt riscuri asumate. Dacă din zece sudori pe care îi pregătim, rămânem cu doi noi suntem mulţumiţi“, a spus în cadrul conferinţei Elena Stere, directorul economic al Petroconst. Ea spune că un sudor pe o platformă maritimă poate câştiga şi mai bine de 1.000 de euro net pe lună, în timp ce „pe uscat“ un angajat pe un astfel de post câştigă de la 600 la 700 de euro pe lună. Dacă Petroconst şi-a făcut deja propria şcoala unde pregăteşte angajaţii, reprezentanţii Dobrogea Grup, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de morărit şi panificaţie, se gândesc să caute un finanţator care să le susţină deschiderea unei astfel de şcoli.

„Lipsa forţei de muncă este una dintre problemele cu care ne confruntăm. Am investit în retehnologizare, dar nu numai cu utilajul faci treabă. Omul care foloseşte utilajul trebuie să fie calificat“, este de părere Fotini Teodorescu, preşedinta consiliului de administraţie al Dobrogea Grup.

Citiţi în ediţia de luni toate declaraţiile de la conferinţă

În cadrul conferinţei de la Cons­tanţa, peste 150 de antre­pre­nori, manageri, bancheri şi consul­tanţi au discutat despre cele mai importante soluţii pentru ca Româ­nia să aibă o dezvoltare durabilă în următorii ani 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO