Florin Spătaru, ministrul economiei: Strategia de reindustrializare a României cuprinde şi o fabrică de cipuri. România se află pe lista investitorilor mari din Europa

Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus, în cadrul unui interviu acordat ZF cu ocazia realizării suplimentului Reindustrializarea României, că România se află pe lista investitorilor mari din Europa în ceea ce priveşte o investiţie într-o fabrică de cipuri (semiconductori). Această investiţie face parte din strategia Ministerului Economiei pentru reindustrializarea României.

„România se află pe lista investitorilor mari din Europa. M-am întâlnit cu diverşi investitori din Germania, ba chiar am vizitat şi o fabrică de microcipuri în Belgia, unde am discutat despre posibilitatea unui parteneriat în România pentru dezvoltarea unei astfel de unităţi de producţie”, a spus ministrul Florin Spătaru.

Discuţia despre o investiţie într-o fabrică de cipuri în România este importantă, pentru că această industrie s-a dovedit a fi strategică, nu doar pentru o ţară, ci pentru întreaga lume şi cele mai mari industrii depind de ea. Ruperea lanţurilor de aprovizionare din pandemie a arătat un adevăr important: dependenţa Europei de fabricile de cipuri din Asia este o vulnerabilitate uriaşă. În acest context, companiile îşi pun serios problema relocării producţiei din Asia spre Europa, iar România are o serie de avantaje care o pot poziţiona pe lista investitorilor, este părerea ministrului.

„Este momentul să punem România pe harta economică de interes a Europei, mai ales că, în contextul conflictului militar din Ucraina, ţara noastră poate deveni o destinaţie potrivită pentru relocarea multor afaceri. Politicile economice ale României conturează statul nostru ca naţiune-cadru în zona extinsă a Mării Negre pentru industrii precum apărare, energie, tehnologie sau infrastructura comună UE-NATO”, a mai spus Florin Spătaru.

Cheia pentru a nu pierde aceste investiţii, în opinia ministrului,  este consecvenţa la nivelul politicilor publice.

„Consider că este esenţial să luăm în calcul continuitatea şi predictibilitatea acţiunilor noastre. Economia României a avut mult de suferit din cauza nenumăratelor schimbărilor de <<viziune>>, de politici, sau de strategii. Nu vom pierde investiţiile cât timp vom fi consecvenţi.”

Ce paşi au fost făcuţi, însă, până acum la nivelul Ministerului Economiei în vederea atragerii unei investiţii de tipul fabricii de semiconductori? Ce sume sunt pe masă şi de unde pot fi dislocate pentru această investiţie?

„Ministerul Economiei s-a implicat activ în programul european Chips Act (Actul European privind Cipurile). La  nivelul autorităţii centrale, am constituit o echipă care face parte din grupurile de lucru de la nivelul european pe subiectul semiconductorilor”, răspunde Florin Spătaru.

Ministerul Economiei a pus la dispoziţie, prin PNRR, 500 de milioane de euro sub formă de schemă de ajutor de stat pentru proiecte în domeniul microelectronicii: „La începutul anului, după preselecţia care a avut loc la Ministerul Economiei, în cadrul Proiectului de Interes Comun European în Microelectronică şi Tehnologia Comunicaţiilor, am trimis către Comisia Europeană 8 proiecte mari pentru a fi evaluate. În funcţie de rezultatele de la comisie, vom demara cadrul legislativ comun cu MIPE pentru implementarea schemei de ajutor de stat de 500 de milioane de euro, sumă care va ajunge la beneficiari”.

De asemenea, mai spune Florin Spătaru, Ministerul Economiei a discutat cu mai multe instituţii internaţionale, precum Banca Mondială sau Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), pentru a discuta o strategie naţională care să aibă relevanţă la nivel regional. „În sensul îmbunătăţirii climatului investiţional şi al sprijinirii companiilor locale, am avut întâlniri cu reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europeane de Investiţii sau ai Băncii Mondiale în România şi ai multor alte entităţi cu care a fost discutată oportunitatea realizării unei strategii naţionale, pe termen mediu şi lung, având ca scop dezvoltarea regională echilibrată, extrem de importantă pentru România.”

Care sunt atuurile României pentru a atrage o astfel de investiţie? Dar dezavantajele?

„În România există o infrastructură foarte avansată şi de tradiţie în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării, în care sunt implicate atât universităţi cât şi companii din domeniul semiconductorilor”, este de părere Florin Spătaru.

La atuuri se mai adaugă şi disponibilitatea materiilor prime pe care România le poate exploata şi valorifica: „Am făcut paşi concreţi şi am deblocat după patru ani normele Legii Minelor, astfel că, în curând vom pune pe tapet oportunitatea de a dezvolta unităţi de producţie cu o sursă de aprovizionare a materiei prime în proximitate”.

Este doar un vis sau există o şansă reală ca România să devină un centru de aprovizionare a Europei cu semiconductori?

„România ar putea fi unul dintre centrele importante de aprovizionare. Statele UE au un obiectiv comun, tocmai de aceea discuţiile sunt mult mai clare în ceea ce priveşte parteneriatele şi mai puţin concurenţa între state, mai ales că dependenţa de materii prime critice necesare în acest segment industrial afectează toată comunitatea europeană.” Pentru economie, în afară de investiţia propriu-zisă, care ar crea joburi directe şi dezvoltare economică în regiune, implicaţiile sunt şi pe orizontală în toate domeniile conexe, a mai adăugat Florin Spătaru. De asemenea, o astfel de investiţie poate participa activ la reducerea deficitului comercial la bunuri.

„Ţara noastră face parte dintre cele 19 state membre ale Uniunii Europene care s-au angajat să consolideze lanţul valoric al componentelor şi sistemelor electronice în Europa, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductoare, atât de necesare în industria auto care se confruntă deja cu un deficit important la acest segment de producţie.”

500 de milioane de euro a pus Ministerul Economiei la dispoziţie prin PNRR sub formă de schemă de ajutor de stat pentru proiecte în domeniul microelectronicii.