Aeroportul Internaţional ’’Avram Iancu’’ din Cluj-Napoca, al doilea cel mai mare aeroport din ţara şi poarta aeriană a Transilvaniei, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a fost tranzitat de la începutul anului şi până în prezent de 1 milion de pasageri. Pasagerul cu numărul 1 milion a fost înregistrat pe zborul RO 643 Bucureşti-Cluj-Napoca al companiei aeriene Tarom, potrivit unui comunicat de presă al aeroportului din Cluj.
La nivelul trimestrului I al anului 2025, pe Aeroportul Internaţional ’’Avram Iancu’’ Cluj, Bucureşti-Otopeni a ocupat locul 1 în topul destinaţiilor, cu un total de peste 80.000 de pasageri înregistraţi. În prezent, această destinaţie este deservită de pe aeroportul clujean de 3 companii aeriene, respectiv Tarom, HiSky şi AnimaWings.
Aeroporturile locale au avut un nou record de pasageri, înregistrând anul trecut 26 de milioane de persoane care au tranzitat terminalele de pe plan local, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. Creşterea însă nu e dată de un avans puternic al aeroporturilor din ţară, ca în anii trecuţi, când acestea au fost motorul de creştere, ci de aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal din ţară. Aeroportul Otopeni a avut o creştere de aproape 9% a traficului aerian până la 15,9 milioane de pasageri. Astfel, o bună parte din creştere vine de la numărul mai mare de pasageri de pe Otopeni.
În 2024, au fost cu 1,4 milioane de pasageri mai mulţi faţă de anul anterior, iar Otopeni a avut cu 1,3 milioane de pasageri mai mulţi în aceeaşi perioadă. Câteva aeroporturi din ţară nu doar că nu au susţinut creşterea traficului aerian, dar au înregistrat scăderi ale numărului de pasageri. Iaşi, al treilea aeroport din ţară după numărul de persoane, a avut 2,1 milioane de pasageri în 2024, faţă de 2,3 milioane de pasageri în 2023.
Aeroporturile din Suceava, Craiova, Târgu Mureş, Constanţa şi Maramureş au avut scăderi ale traficului aerian în 2024 faţă de 2023, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. Aeroporturile din Cluj şi Timişoara au avut un număr similar de pasageri ca în 2023, ceea ce arată o stagnare a traficului aerian pe aceste două terminale.
Cu toate că aeroporturile din provincie au finalizat investiţii de sute de milioane de euro în extindere şi modernizare, anul 2024 nu a adus un număr mai mare de pasageri pentru acestea. Sufocat de creştere este tot Otopeniul, a cărui ultimă extindere a avut loc în 2011, iar de atunci nu mai există niciun plan concret pentru aeroportul care pare să cedeze volumului tot mai mare de pasageri.
Anul trecut, România a intrat în spaţiul aerian Schengen, care a însemnat eliminarea controalelor la frontieră, ceea ce a dus la o creştere a eficienţei operaţionale şi timpi reduşi de aşteptare pentru călători. Din totalul de 26 de milioane de pasageri, 70% au călătorit în spaţiul Schengen în 2024.
