• Leu / EUR4.7560
  • Leu / GBP5.4872
  • Leu / USD4.2421
ZF Transilvania

Maneaua arhitecturala nu se mai canta la masa de lucru a arhitectilor



Dupa cum singuri declara, arhitectii "de pret" din Cluj se impart in doua categorii: cei care fac proiecte bune si cei care fac proiecte pe bani multi. Greu de spus daca e o impartire realista sau bazata pe invidiile inerente oricarei meserii ce aduce bani seriosi. In mod sigur insa, buni sau mai putini buni, toti arhitectii se ciocnesc de aceasi problema majora cand vine vorba de a-si face meseria: lipsa unei culturii a locuintei din partea clientului clujean.





Maneaua arhitecturala



"95% din arhitectura care se produce la noi e de nivelul manelelor. De altfel, in ultimii ani 50 de ani, cultura locuintei a disparut. In Bucuresti lucrurile s-au schimbat, dar la noi, ardelenii, aceasta revine mai greu", spune transant Adrian Borda, unul dintre cei mai buni arhitecti clujeni.



Daca ar fi sa dai un exemplu de ce inseamna "manea arhitecturala" e suficient sa spui: "popice". In slang-ul arhitectilor asta inseamna stalpisorii de marmura prezenti la fiecare balcon de casa care "se respecta".



Parerea lui Borda este impartasita si de alti sase arhitecti clujeni, cotati printre cei mai reprezentativi. Toti sunt de acord ca cea mai mare parte a cetatenilor care isi construiasca case sunt total derutati si nu stiu ce si cum sa ceara.



Si, parca asta nu ar fi destul, clientii au impresia ca se pricep mult mai bine la arhitectura decat cei pe care i-au angajat. Vorba unuia dintre arhitecti, "la arhitectura se pricepe toata lumea ca si la fotbal". "Exista clientul profesionist care nu e la prima constructie si a inceput sa invete ceva din specificul meseriei. El stie sa-si transmita exigentele. Cei mai multi insa, sunt la prima investitie si 'stiu' mai mult decat stiu. Sunt genul de clienti care privesc investitia ca pe o afacere si ne implica in a fi complici la o utilizare dincolo de normele bunului simt", explica arhitectul Serban Tiganas, lector la Facultatea de Arhitectura.





Clientul atotcunoscator



Astfel de clienti isi dau cu parerea despre toate cele si cred ca se poate construi orice si oricum. "Nu stiu cu exactitate ce inseamna sa iti faci o adevarata casa. Nu tin seama de contextul in care urmeaza sa fie amplasata constructia, de exemplu. Ei au o suma de bani pe care o pun la bataie si vor sa adune toate chestiile pe care le-au vazut si care le-au placut. Sunt foarte putini cu bun gust si foarte putini care zic 'Fa cum stii tu ca e bine'", spune Adrian Matei de la firma de arhitectura B.S.M.



Pentru a reusi sa proiecteze o casa care sa fie pe gustul clientilor, dar nici sa nu faca rabat de la calitate, arhitectii trebuie sa discute si sa rediscute fiecare etapa a proiectului. "Trebuie sa le faci educatie. In plus, adultii mint. Vorbesti cu ei ore in sir, dar nu-ti zic de la bun inceput, de exemplu, ca isi doresc sa-si vada prin usa de la baie nevasta dezbracata. Intr-un final, recunosc asta si atunci refaci proiectul. Am avut si 18 variante ale unei case", recunoaste arhitectul Remus Mariusciac, cel despre care se poate spune ca a introdus in Cluj culoarea caramizie.





Elementul "nevasta"



Uneori, cand toate par a fi rezolvate apare elementul surpriza: nevasta. Ea este cea care vrea totul, stie totul, schimba totul. "Elementul 'nevasta' din 5 in 5 minute schimba culorile, vrea mereu 'altceva', dar daca o intrebi ce vor - nu stie sa spuna. Am ajuns sa le spun unora sa nu-si mai aduca nevasta", spune Mariusciac.



Una peste alta, arhitectii ajung sa-si cunoasca clientii pana in cele mai mici amanunte. Este, de altfel, aproape obligatoriu acest lucru ca sa poata proiecta o constructie care sa-i reprezinte in esenta pe viitori proprietari. "Trebuie sa-i cunosti foarte bine. Sa stii cand si cum le place sa ia masa, unde le place sa doarma, cat timp stau acasa si cum si-l petrec. Tot ce proiectezi trebuie sa se muleze personalitatii lor pentru ca ei sa se simta acasa", explica Adi Matei.





Critici de specialitate



Cu toate stradaniile lor, arhitectii nu sunt multumiti aproape deloc de cum arata Clujul. "Nu-mi place nimic din ce se face in ultima vreme. Cu putine exceptii, se construieste prost si pe fuga. Din pacate, practica arhitecturala este foarte modesta", considera Adi Borda. "Nu-mi plac 80% din constructiile Clujului, doar ca m-am obisnuit cu ele. Si aici le includ si pe cele vechi. Daca vezi un plan desfasurat al strazii Napoca ai impresia ca e dintr-o comuna. Ca sa nu mai zic de strada Avram Iancu - prapadita si neexploata la adevaratul ei potential", spune si Sorin Scripcariu, arhitectul care a "desenat" sediul Bancii Transilvania.



"In anii care au trecut s-au facut greseli urbanistice ireparabile. S-au ridicat imobile de cinci niveluri acolo unde se potriveau doar de unul sau maximum doua, de exemplu, nu s-a respectat distanta dintre cladiri, nu a existat nici un fel de arbitraj estetic", considera Tibi Bratu, cel care a proiectat show-room-ul firmei "Mercedes".





Invidii si orgolii



Mai mult, specialistii considera ca exista tendinta ca nimeni sa nu respecte nici un fel de regula urbanistica si sa se construiasca pe banda rulanta. "Exista o criza de modele. In Cluj sunt arhitecti buni, dar nu exista o arhitectura de varf. Partea proasta este ca nu s-a reusit sa se balanseze marele interes individual cu cel comunitar", apreciaza si Serban Tiganas.



De altfel, cand vine vorba de lucrari de interes comunitar, arhitectii recunosc ca exista o adevarata batalie in alocarea marilor comenzi, iar acestea ajung sa fie castigate, dupa cum spunea Adrian Borda, "prin avantaje si nu prin competitie corecta".



Pornind de aici, cresc invidiile, orgoliile si rautatile. "Nu m-am batut niciodata pentru o lucrare si mi-am respectat intotdeauna principiul de a nu lucra cu statul. Cu toate acestea, am primit nenumarate telefoane de amenintari ca sa renunt la diferite proiecte. Ajunsesera sa sune inclusiv acasa. Cu timpul am devenit imun. Este curios ca toti vad doar ca ai proiecte banoase, dar nimeni nu se intreaba cat muncesti la ele", marturiseste arhitectul Claudiu Botea.





Prost platiti?



Cu toate ca spun ca ar fi de lucru pentru fiecare dintre ei, arhitectii sunt de parere ca fac o meserie care nu se plateste bine, raportat la ceea ce se intampla in Europa. "Costul calitatii piata inca nu-l plateste", spune Tiganas.



Se formeaza astfel un cerc vicios cu consecinte asupra aspectului orasului. "Nu se plateste bine si, ca atare, nu se dau proiecte complete. Pe chestia asta, scade si gradul de complexitate si estetica a lucrarilor", sustine si Sorin Scripcariu.



De altfel, aceste "neglijente" se vad la finisajele caselor, multe dintre ele avand, spre exemplu, culori aproape identice. Pentru acestea din urma, Claudiu Botea are o solutie: "Arhitectii ar trebui sa aiba alaturi un designer care sa stapaneasca culorile. Si noi am avut astfel de probleme. Toate casele erau gri sau verde".



Pentru restul aspectelor, insa, mai trebuie sa treaca timp si sa creasca gradul de cultura estetica a celor care dau bani - adesea deloc putini - pentru o constructie.





Acte peste acte



Nenumaratele drumuri la Primarie pentru obtinerea certificatelor de urbanism sau la diferite servicii pentru avize ii secatuieste pe multi dintre arhitecti. Scripcariu spune ca la Cluj lucrurile stau mai rau decat in alte orase din Romania datorita frecusurilor anterioare dintre Gheorghe Funar si Consiliul Local: "Se cauta nod in papura la fiecare dosar de urbanism asa incat s-a ajuns sa se ceara absolut toate actele prevazute in lege. In alte orase e mult mai simplificat totul". Mai mult, pana acum o parte din certificatele de urbanism se dadeau "peste rand", in functie de pile si cunostinte. Acum lucrurile par a se fi reglementat, zic tot ei.





Remus Marusciac



A terminat Facultatea de Arhitectura in '94, iar din '98 conduce firma ARHIPRO. Proiectele lui sunt, probabil, cel mai des "calcate in picioare" de lumea buna a Clujului. Asta pentru ca Marusciac este cel care a dat viata restaurantului Hubertus, cafe barului Crema, Motelului Gilau, centrului comercial Sora Shopping Center sau salonului de frumusete FistiQ. De asemenea, a realizat proiectul pentru complexul de spatii comerciale "Europa" din Satu-Mare a carui punere in practica va dura doi ani. Este perceput ca un "arhitect scump", chiar daca procentele pe care le ia pentru un proiect se situeaza incepand de la 1,5% la constructiile noi si de la 8% pentru amenajarile interioare.





Adrian Matei



Originar din Targu-Mures, Adi Matei este cel care dat o fata noua Casei Tineretului sau Curtii de Conturi. In portofoliu i se mai inscriu cladirile de birouri Holcim Alesd si Silcotub Zalau, benzinariile Lukoil de la Teius, Iernut, Reghin si Huedin. De asemenea, impreuna cu colegul sau Szoke Zoltan a proiectat noul sediu al UDMR de pe strada Republicii 60. Cel mai mult ii place insa "sa deseneze" case, iar preturile pe care le practica sunt de 7-12 euro/mp.





Tiberiu Bratu



Dupa terminarea facultatii, a fost timp de trei ani Art Director la Vitrina Advertising. Prima casa pe care a proiectat-o a fost a directoarei firmei, Mihaela Rus. Astazi, Tibi Bratu conduce firma ARHETIP si este cel care a proiectat show-room-urile Mercedes (Cluj si Brasov), Ford, Volvo, Land Rover. Mai mult, Tibi Bratu a castigat licitatia organizata de Primaria din Bonn (Germania) de construire a unei cladiri de birouri. Pentru un proiect complet de casa, tanarul arhitect originar din Sibiu isi "revendica" in jur de 8 euro/mp.





Claudiu Botea



Baimarean de origine, Claudiu Botea si firma sa ARHIMAR isi leaga numele de cele mai multe dintre supermarketurile clujene: Praktiker, Billa, Profi si, in curand, Kaufland. Tot el a semnat, printre multe altele, si proiectele pentru pavilionul USAMV, a benzinariilor OMV, a show-room-ului Audi sau a 15 blocuri de locuinte din cartierele Gheorgheni si Zorilor. In 2004, cifra de afaceri a firmei pe care o conduce Claudiu Botea a atins cota de 20 miliarde de lei.





Serban Tiganas



Vicepresedintele Ordinului Arhitectilor, Serban Tiganas a facut parte, pe rand, din firmele Inter Proiect, SMART si SPAU. Astazi, impreuna cu inginerul constructor Florin Dico, conduce firma Dico&Tiganas. Au un portofoliu in care se inscriu 1.800 de locuinte sociale in 30 de orase din tara, blocurile CasaRom din cartierul Manastur, viitorul Centru de afaceri din cartierul Marasti, unitatea de productie a firmei germane Eckerle si cladirea de birouri Electromontaj. Cifra de afaceri a firmei pe 2004 a fost de 9 miliarde de lei.





Sorin Scripcariu



A proiectat in '90 pizzeria "New Croco" (nume pe care tot el i l-a dat). La inceput, a fost asociat in firma AUD cu alti doi arhitecti remarcabili, Adrian Borda si Gheorghe Vais, dupa care a lucrat cativa ani in Germania. Conduce firma de arhitectura SIT, iar in portofoliu ei sunt trecute mai bine de 600 de proiecte printre care: show-room-urile Dacia, Renault, Nissan, Opel, sediul vechi al Compexit, sediul Bancii Transilvania, hanul turistic Bontida, Centrul de Cercetari Biologice Jibou. In 2004 cifra de afaceri a firmei conduse de Sorin Scripcariu a fost in jur de 100.000 de euro.





Adrian Borda



Membru al Comisiei de Monumente Istorice si al Comisiei de Urbanism, Adrian Borda practica arhitectura de mai bine de 20 de ani. Din biroul sau de arhitectura - BAU - au iesit, spre exemplu, planurile pentru cladirea Astral Telecom si cea de birouri de pe str. Victor Babes. Tot Borda restaureaza casa Napoca 15, precum si Bastionul Croitorilor pe care il va transforma, in aceasta primavara, intr-un centru cultural cu centru de conferinte si sala de expozitii. De asemenea, Adrian Borda face parte alaturi de Serban Tiganas, Eugen Banescu din Planwerk, firma care a realizat un plan de restructurare urbana a Clujului.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7560
Diferență: -0,0441
Ieri: 4.7581
Azi: 4.2421
Diferență: 0,362
Ieri: 4.2268
Azi: 5.4872
Diferență: -0,1528
Ieri: 5.4956
Azi: 4.1644
Diferență: 0,376
Ieri: 4.1488