ZF Transilvania

Municipiul Cluj-Napoca isi cauta o "eticheta" cu care sa atraga investitorii

04.11.2004, 00:00 36



De ce ar veni investitorii, turistii sau studentii la Cluj in loc sa aleaga Timisoara sau Craiova? Un posibil raspuns la aceasta intrebare ar putea fi proiectul tanarului "publicitar" clujean Florin Crisan, care-si propune sa recreeze identitatea de marca a municipiului Cluj-Napoca. Astfel, doreste sa "puna in lumina" imaginea pe care Clujul trebuie sa o promoveze.



Florin Crisan, absolvent de sociologie, lucreaza de opt ani in publicitate. El si-a prezentat ideea intr-o sedinta a Consiliului Civic Local, proiectul urmand sa fie discutat in curand si de Consiliul Local. "Cred ca e necesara o imagine de marca a Clujului. Atunci cand vii pentru prima oara aici te intrebi:?Ce are Clujul de oferit??. Brandul orasului va sintetiza acest raspuns, va fi o directie, va atrage",explica el.



Marca sau brandul este imaginea cu care se identifica produsele sau serviciile unei firme fata de cele ale concurentei. Valoarea unui brand vine din faptul ca te face sa cumperi un anumit produs, care in sine nu e diferit de altele. Atractia marcii te poate face chiar sa platesti mai mult.



Scopul construirii marcii municipiului Cluj-Napoca este cel de a-l "vinde" mai bine. Prin acesta marca se prezinta acele caracteristici economice, sociale si culturale care il definesc.



In plus, orasul este astfel pozitionat pe plan national si international si diferentiat de alte orase cu care se afla in competitie in cursa pentru atragerea de investitii, turisti sau capital uman.





"Initiativa geniala"



"Este o inintiativa geniala! Atunci cand vrei sa vinzi ceva trebuie sa construiesti respectivului produs o identitate. Putem identifica Clujul cu centru universitar - anual vin 80.000 de studenti care aduc culoare orasului. Acesta devine astfel tanar si modern. Mai putem miza pe Clujul - oras transilvanean, cu toate calitatile ce reies de aici: seriozitate, respect, cinste", crede Mihaela Rus, directoarea agentiei clujene de publicitate Vitrina.



Pentru ca doar in construirea unui brand al unei companii se investesc sute de mii de euro si unei echipe ii sunt necesare cel putin 6 luni de munca, realizarea unei imagini de marca a Clujului presupune, in primul rand, coordonare din partea administratiei locale si implicarea activa a societatii civile, a comunitatii de afaceri si a locuitorilor.



"Suntem dispusi sa sprijim acest proiect. E important ca orasul sa aiba o identitate. Daca pana acum brandul Clujului a fost tricolorul, vrem ca pe viitor sa reusim sa facem din prosperitate o carte de vizita a municipiului", a declarat Rares Niculescu, purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca.





Cum va fi aleasa marca



Initiatorul proiectului considera ca, pentru realizarea marcii Clujului in primul rand este nevoie de o analiza detaliata a pozitionarii actuale a orasului pe piata. "Trebuie luata ?an calcul? strategia locala de dezvoltare pe termen mediu, intalniri si discutii cu liderii din comunitate, oameni de afaceri sI raportatarea fata de concurenta - alte orase cere vor sa atraga investitori, turisti. Este importanta de asemnea si modalitatea in care este perceput Clujul de comunitatea locala, de diaspora precum si de comunitatea de afaceri - notorietate, intentie de vizitare, intentia de a realiza investitii in zona etc.



Scenariile de constructie pentru marca vor pleca de la elementele de unicitate a orasului. Pe baza a acestora se va construi o imagine vizuala a brand-ul care "sa traduca", pe baze estetice, identitatea de marca a orasului. Odata finalizata, marca fi comunicata prin brosuri de prezentare, carti de vizita, agende, calendare, instrumente de scris, formulare, foi cu antet, pe institutii ale administratiei locale, panouri amplasate la intrarile in oras, bannere stradale, site-uri web. Apoi e nevoie de promovarepentru a asigura identificarea tuturor categoriilor de public cu valorile orasului.





Orase "de marca"



Chiar daca, pana acum, nici un oras din Romania nu are un brand, exista cateva cazuri in care datorita unei bune administratii, orasul are sedimentata o imagine asemanatoare unei marci. De exemplu, Sighisoara este cunoscuta la nivel international ca fiind ''Singura cetate medievala locuita din Europa''. Autoritatile locale sunt primele care de castigat de pe urma acestei pozitionari, prin resursele financiare atrase la bugetul local din impozite si taxe pe activitatile turistice. Iar locuitorii orasului beneficiza de locuri de munca create in industria turistica si pot obtine venituri din practicarea unor arte si mestesuguri traditionale.



Un alt exemplu de oras care "se vinde" printr-o imagine "lucrata" de administratia locala este Timisoara, care se pozitioneaza ca ''centru multifunctional competitiv", integrat in economia nationala sI in cea europeana, capabil sa asigure un mediu favorabil activitatilor economice.



O identitate de marca a Clujului ar atrage investitori si turisti, aducand astfel venituri suplimentare Clujului si noi locuri de munca. Un pas inainte.





Brand sau marca?



De multe ori cuvintele brand si marca sunt folosite ca si cand ar avea acelasi sens sau intelesuri apropiate. Din punctul de vedere ale profesionistului in marketing, insa, cuvantul brand are o alta semnificatie decat cuvantul marca. "Chiar si in limba engleza se folosesc cuvinte diferite - trademark si brand. Astfel, marca - inregistrata sau nu - este semnul unic care diferentiaza oferta unui comerciant de a celorlalti. Cu respectarea unor conditii minime si cu plata unei sume relativ modeste, orice cetatean poate inregistra o marca, devenind astfel proprietarul acesteia. Pe de alta parte, brand-ul este



(intr-una din posibilele lui definitii) totalitatea legaturilor fizice si emotionale create intre un produs de notorietate si actuali/potentiali consumatori, public", a explicat Aneta Bogdan, managing partner la compania Brandient, una dintre cele mai importante din Romania in domeniul brandingului.



Daca oricine poate detine o marca, foarte putine marci au ajuns (sau vor ajunge) brand-uri creatoare de valoare pentru proprietarii lor. Brand-urile incorporeaza identitati lingvistice si vizuale, dar ele sunt mult mai mult decat atat: ele sunt relatia emotionala dintre cumparator si produsul respectiv, relatie bazata, in special, pe setul de valori pe care brandul il proclama.





Branduri celebre



Coca-Cola, McDonald's, Clujana sau Dacia sunt exemple de branduri. Unele branduri au atins o notorietate atat de ridicata, incat se rasfrange asupra unor produse similare apartinand unor marci diferite. Spre exemplu, adidas este sinonim cu incaltamintea sport, iar xerox inseamna copiator. In ciuda eforturilor specialistilor in publicitate angajati de companiile respective, numele acestor marci au intrat in vocabular devenind... substantive comune. transilvania@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO