Companii

Amrop: Cel mai bine plătit executiv plasat în ultimul an lucrează în IT&C şi câştigă 15.000 de euro net pe lună

Amrop: Cel mai bine plătit executiv plasat în ultimul an lucrează în IT&C şi câştigă 15.000 de euro net pe lună

Oana Ciornei, managing partner Amrop România, la ZF Live de miercuri, 24 octombrie 2012. Vizionaţi emisiunea integral pe site-ul www.zf.ro

Autor: Adelina Mihai

26.10.2012, 00:08 5714

Dacă la începutul crizei marile companii îşi schimbau mana­gerii din departamentele de achiziţii din nevoia de a economisi, iar în perioada 2008 - 2009 au fost "la modă" schimbările de directori financiari, în ultimii doi ani s-au făcut mai multe proiecte de recrutare de executivi de top în departamentele comerciale, spune Oana Ciornei, managing partner al firmei de exe­cutive search Amrop Ro­mânia.

Cel mai bine plătit manager plasat de head-hunterii de la Amrop în ultimul an lucrează în domeniul IT&C, probabil singurul sector în care afacerile marilor jucători cresc semnificativ.

"Cel mai bine plătit executiv recrutat anul acesta lucrează în zona IT&C şi primeşte un salariu net de 15.000 de euro pe lună, iar bonusul, deşi era pe o grilă la care nu am avut acces, e posibil să fi dus pachetul la 20.000 de euro. Şi în sectorul bancar se plăteşte bine la ora actuală, în special pentru poziţiile de expaţi, dar băncile vor trebui să găsească o formulă optimă şi un nou model de business pentru a-şi menţine businessurile profitabile", a spus Oana Ciornei, prezentă miercuri la emisiunea ZF Live, difuzată de luni până vineri pe site-ul www.zf.ro între orele 10 şi 11.

Oana Ciornei, care conduce un business de peste 500.000 de euro anul trecut (într-o piaţă a serviciilor de executive search estimată la 6-7 milioane de euro), spune că o parte dintre executivii expaţi care au preluat mandatele în ultimul an au venit în România pentru că nu şi-au găsit un job echivalent în ţara de origine.

"Foarte puţină lume vorbeşte despre păcatele unei organizaţii, iar fenomenul oamenilor «parcaţi» în România este unul dintre păcatele pe care le au multi­na­ţionalele".

Ea mai spune că nu există foarte multe organizaţii locale care să se fi extins şi în alte ţări, însă în momentul în care se va întâmpla acest lucru, probabil vom avea şi noi manageri români "parcaţi" pe alte pieţe.

În România lucrează aproximativ 20.000 - 30.000 de expaţi, potrivit estimărilor firmelor de relocare, însă înregistraţi în statisticile ambasadelor ca angajaţi străini sau diplomaţi figurează doar jumătate, adică aproximativ 15.000, pentru că mulţi au afaceri proprii.

"Pachetele de beneficii sunt considerabili mai mari în rândul expaţilor, ele pot fi cu peste 60% mai mari decât cele primite de executivii români pentru o funcţie de top. În materie de beneficii, în vremurile în care pentru noi partea de pensii private era un vis, pentru expaţi era întotdeauna era o realitate, ţinea de educaţia copiilor, altele ţineau de beneficii pentru soţii".

Printre cele mai extravagante pre­tenţii ale expaţilor care veneau în România în anii de creştere eco­no­mică, 2007 - 2008, erau cardurile de cum­părături pen­tru soţii, in­demnizaţiile lunare pentru familiile expa­ţilor, transportul unor animale exotice sau anumite tiprui de grădini pe care le voiau în casele din România.

De regulă, expaţii care nu mai vor să plece din România după un prim mandat pe piaţa locală provin tot din Europa Centrală şi de Est, pentru că sunt mult mai apropiaţi de cultura românilor şi sunt atraşi mai ales de geografia ţării.

Pe de altă parte, foarte mulţi români au devenit expaţi pe pieţe străine în ultimii ani, aceştia fiind pe listele de high-potential ale head-hunterilor.

Cel mai recent exemplu în acest sens este cel al lui Lucian Marin, managerul de 38 de ani care lucra pe poziţia de director comercial în cadrul Coca-Cola şi care a fost promovat în funcţia de director comercial în Coca-Cola Italia.

"Mulţi români sunt bine văzuţi în străinătate pentru că au experienţă pe o piaţă care a crescut foarte mult. Comparativ cu alte ţări însă, românii nu sunt prea deschişi să lucreze în străinătate, ei consideră stabilitatea jobului ca unul dintre cei mai importanţi 3 factori motivanţi. De multe ori, acest lucru ţine de o zonă de confort şi de aceea managerii români privesc cu reticenţă man­datele inter­naţionale", mai spune Oana Ciornei.

Mai mult decât atât, Amrop are o bază de date care cuprinde CV-urile a peste 100 de manageri români care au fost în misiuni internaţionale şi care sunt luaţi printre primii în considerare atunci când vin noi proiecte de head-hunting. Un mandat de manager în străinătate vine însă cu plusuri şi cu minusuri.

"Sunt oameni în operaţional care nu vor face niciodată cu plăcere un job de corporate, pentru că ţine de multumirea lor de a face parte din echipe foarte mari, de a conduce echipe operaţionale, ceea ce nu este posibil pe partea corporate, unde se merge mai mult pe parte de «influencing» sau «remote managing»", mai spune Oana Ciornei, care lucrează cu bază de date care cuprinde în total 4.000 de CV-uri de executivi de pe plan local.

Românii promovaţi în străinătate şi care sunt ulterior "repatriaţi" sunt interesaţi cel mai mult de o provocare net superioară faţă de poziţia pentru care s-au "sacrificat" în străinătate, ei dorind să aibă o carieră în ascensiune şi un rol din ce important.

Aproape 170 de noi executivi au ajuns în ultimul an în funcţii de conducere în cele mai mari companii şi instituţii financiare din domenii precum banking, bunuri de larg consum şi energie, ceea ce înseamnă că aproape doi din zece executivi se schimbă anual în România, potrivit datelor centralizate de ZF pentru realizarea celei de-a cincea ediţii a anuarului "Who's who in business 2012. Cei mai importanţi 1.000 de oameni din business", care va fi lansat pe piaţă săptămâna viitoare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO