• Leu / EUR4.9211
  • Leu / GBP5.7073
  • Leu / USD4.6615
ZF Ziua României

Harta alimentară a României. Mureşul stă foarte bine cu fabricile de alimente, Suceava şi Prahova stau bine la procesarea cărnii şi fabricarea pâinii, iar Maramureşul şi Oltul la producţia de ouă

01.12.2021, 11:00 Autor: Florentina Niţu

ZF Special. Colecţie de hărţi de business. Cum arată România la 103 ani de la Marea Unire. Industria alimentară este un sector de aproximativ 60 mld. lei şi are potenţial enorm de creştere, specialiştii din domeniu susţinând că în câţiva ani se poate ajunge la o dublare.

În luna noiembrie a acestui an, România număra 457 de fabrici de procesare a laptelui şi a cărnii, cu o capacitate de procesare de câteva tone sau câteva sute tone/zi, 1.930 de unităţi de fabricare a pâinii, unde sunt incluse şi brutăriile, şi 146 de centre de ambalare a ouălor, conform calculelor ZF pe baza datelor colectate de pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Cele mai multe fabrici de carne se află în judeţul Suceava (19), urmat de judeţele Ilfov (17) şi Prahova (16), iar cele mai multe fabrici de lapte se găsesc în Suceava (14), Mureş (12) şi Harghita (10).

Satu Mare stă cel mai bine la fabricarea pâinii, în unităţi mari şi în simple brutării, cu un număr de 171 de spaţii înregistrate pentru fabricarea pâinii, urmat de Bucureşti (126) şi Timiş (114).

Capitala este una dintre cele mai dinamice pieţe, numai în acest an fiind înfiinţate 20 de unităţi de fabricare a pâinii, printre care Panero Business, Ebapan Impex, Bahar Pan, Papatia Pan şi Oamenii Mei. De asemenea, în judeţul Prahova au apărut trei unităţi de de fabricare a pâinii noi în 2021 şi anume Lizzet Pan, Bonpan Comiprod şi Simba Pan.

 

n ceea ce priveşte ambalarea ouălor, judeţul Mureş ţine prima poziţie cu 15 unităţi, urmat de judeţele Maramureş (9), Olt (8) şi Braşov (8). Toneli Holding, cel mai mare producător de ouă după cifra de afaceri din România, de peste 100 mil. lei, are cele opt ferme în judeţele Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Teleorman.

De altfel, cei mai mari producători de carne şi preparate din carne, de lactate şi brânzeturi şi de pâine nu au producţie, neapărat, în judeţul cu cele mai multe fabrici. Spre exemplu, Albalact, cel mai mare jucător de pe piaţa laptelui, cu o cifră de afaceri peste 760 de mil. lei anul trecut, are fabrica în judeţul Alba, iar Smithfield, cel mai mare producător de carne, cu venituri de 1,3 mld. lei are ferme în judeţele Timiş şi Arad. 

Totodată, în anumite judeţe în care sunt companii mari ce produc, nu s-au mai dezvoltat mulţi producători mici, ci cei mari au centre de colectare a materiei prime, iar fermierii vând direct, centralizat. De exemplu, în judeţul Covasna, unde este prezent Covalact, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa laptelui, cu venituri anuale de circa 250 mil. lei, mai există o singură unitate de procesare în afară de a sa, dar există foarte multe centre de colectare a laptelui crud, conform datelor de la ANSVSA.

Însă sunt şi judeţe slab dezvoltate, din lipsă de infuzie de capital, judeţe cu un PIB mai mic, ori din lipsă de viziune. În judeţul Sălaj sunt doar o fabrică de procesare a cărnii, o fabrică de procesare a laptelui şi o companie care ambalează ouă, iar în judeţele Caraş-Severin, Dolj şi Olt nu există nicio unitate de procesare a laptelui.

Industria alimentară este un sector de aproximativ 60 mld. lei şi are potenţial enorm de creştere, specialiştii din domeniu susţinând că în câţiva ani se poate ajunge la o dublare.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

ZF Ziua României ZF Ziua României ZF Ziua României