Ziarul de Duminică

23 august 1944 – viziunea germană/ de Ziarul de duminică

23 august 1944 – viziunea germană/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

27.08.2015, 23:50 567

Klaus Schőnherr

Luptele Wehrmachtului în România

1944

Editura Militară

 

Traducere din limba germană de Elena Matei. Ediţia a doua, revizuită şi adăugită.

În timp ce, în România, evenimentele politice şi militare din 1944 au reprezentat un punct de turnură pentru ţară şi locuitorii ei, din perspectiva germană, în contextul general al războiului – mai presus de toate, debarcarea Aliaţilor în Franţa –, aceste evenimente au avut o importanţă redusă. De aceea, evenimentele din 1944 din România au avut parte de un interes redus în istoriografia germană, fiind abordate în principal în literatura memorialistică generală a Wehrmachtului. Odată cu lucrarea Luptele Wehrmachtului în România. 1944, analiza unui volum mare de documente din arhivele româneşti şi germane a făcut posibilă o nouă perspectivă asupra cursului evenimentelor politice şi militare. Aceste rezultate au probat imaginea dominantă de până atunci asupra evenimentelor militare şi politice din vara lui 1944 în România.
Luptele Wehrmachtului în România. 1944 a apărut într-o formă verificată şi redusă în volumul opt al monografiei Reichul german şi cel de-al Doilea Război Mondial, sub titlul Lupta în retragere în România şi Transilvania.

„Pentru istoriografia română, lucrarea domnului Schőnherrscrie General-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice

de Apărare şi Istorie Militară – are o importanţă aparte, deoarece oferă viziunea germană asu­pra schimbării de fronturi a României. În buna tradiţie a şco­lii istoriografice germane, autorul şi-a fundamentat demersul pe o solidă investigare a izvoarelor primare aferente perioadei, efectuând o analiză sobră şi profundă. De mare importanţă este şi faptul să autorul foloseşte multe documente din arhive­le româneşti, pe care le-a consultat timp de câţiva ani buni.

Lucrarea analizează trei mari secvenţe ale raporturilor româno-germane din anul 1944 – „bătălia Moldovei”, respec­tiv operaţiile trupelor române şi germane în perioada martie-august 1944; schimbarea de alianţă de la 23 august 1944 şi consecinţele sale asupra raporturilor bilaterale şi a mersului întregului război; confruntările din lunile septembrie-octombrie 1944 din nord-vestul României. Referitor la primul as­pect, autorul evidenţiază contribuţia aliatului român, în lunile martie-aprilie 1944, la oprirea ofensivei sovietice şi stabilizarea frontului în Moldova şi Basarabia, între Carpaţii Orientali şi Nistru. În perioada următoare, înaltul Comandament Ger­man s-a confruntat cu o serioasă criză de efective, ceea ce l-a obligat să deplaseze o serie de mari unităţi din dispozitivul din estul României pe frontul central al înfruntării cu forţele sovietice. Acest lucru a îngrijorat autorităţile statului român, mareşalul Ion Antonescu subliniind în mod repetat că, în aceste condiţii, lupta comună are puţine şanse să continue.

Foarte interesante şi relativ noi sunt informaţiile şi apre­cierile eşaloanelor germane, în primul rând ale comandamen­tului Grupului de Armate „Ucraina de Sud”, asupra evoluţiei situaţiei interne din România. Ele confirmau faptul că atât pe front, cât mai ales în Bucureşti, se acţiona tot mai mult în di­recţia reorientării politicii externe. Din acest punct de vedere opiniile Grupului de Armate „Ucraina de Sud” erau diferite faţă de cele ale Legaţiei de la Bucureşti, conduse de baronul Manfred von Kiilinger, încrezător în soliditatea regimului Ion Antonescu.

Cât priveşte întoarcerea de arme de la 23 august, autorul aduce noi informaţii cu susţinerea ideii că opinia deformată a lui Hitler despre evenimentele de la Bucureşti a reprezentat cauza principală care a dus la instituirea stării de război dintre foştii aliaţi.

Ultima mare secţiune a lucrării abordează confruntările din lunile septembrie-octombrie, ce au avut drept rezultat re­tragerea trupelor germane, la sfârşitul lunii octombrie 1944, de pe întreg teritoriul român.

În ansamblu, valoroasa lucrare a locotenent-colonelului Klaus Schőnherr reprezintă un eveniment ştiinţific pentru comunitatea istoricilor din România, contribuind la înţelegerea mai profundă a unei problematici spinoase, nelipsită de con­troverse.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO