Această expresie este datorată lui Morris (Maurice de Bévère),creatorul personajului Lucky Luke (cowboy-ul care trage cu pistolulmai repede decât propria lui umbră) şi lui Pierre Vankeer, care aususţinut, timp de trei ani, în cadrul faimosului organ BD "Journalde Spirou", o rubrică având acest nume (începând cu 17 decembrie1964). Iniţial, cei doi se gândiseră la a "opta artă", dar aucârmit-o pe drum, aflând că apelaţiunea fusese deja confiscată deteleviziune. Prin urmare, "a noua artă" a intrat şi a rămas înconştiinţa publică, datorită lor, drept numele de scenă al benziidesenate.
O artă care, în ciuda aparentei sale frivolităţi (şi audienţei,confiscată, potrivit unei prejudecăţi destul de active până şiastăzi, de către cei mici) este complicată, complexă şi densă, oartă nouă, care solicită atât harul expresiei grafice, cât şicolarea ei pe un scenariu cu virtuţi literare, totul aşezat subsemnul unei neobişnuite celerităţi a comunicării. În ciudaprestigiului internaţional uriaş (în Franţa şi Belgia, cel puţin,topurile de bestseller-uri conţin an de an, obligatoriu, cel puţincâteva titluri BD, cu vânzări per titlu care depăşesc jumătate demilion de exemplare), banda desenată a fost şi este, la noi,tratată ca o întreprindere artistică de grad secund. Are fideli,admiratori devotaţi la modul religios, fani nebuni de amor pentruea, dar nu şi-a câştigat încă publicul. Animatorii fenomenului, decele mai multe ori ei înşişi autori de BD, se străduiesc în fel şichip să repare acest neajuns şi mobilizează forţe masive pentru a oimpune pe piaţă.
Anul acesta, între 22-25 octombrie, s-a desfăşurat, de pildă,Salonul Internaţional al Benzii Desenate de la Constanţa. A fostvorba despre o ediţie aniversară, care a consfinţit o intrareîntr-o serioasă tradiţie (ne-am aflat la a 20-a ediţie) şi care aavut acţiuni organizate de Alianţa Franceză, Ambasada Franţei înRomânia, Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti, AsociaţiaBedefililor din Romania (da, există şi aşa ceva) şi Muzeul Naţionalde Artă Constanţa.
Pe 28 octombrie, la Bucureşti, o cordială rivalitate regională sau,pur şi simplu, nevoia, resimţită de către promotori, de deschideremai amplă a fenomenului BD spre public a făcut posibilă iniţiereaSalonului European de Bandă Desenată de la Bucureşti, proiect alcluster-ului EUNIC în România. Cu patronaje şi parteneriate la felde înalte şi promiţătoare ca ale constănţenilor (la care se adaugăCentrul ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, GoetheInstitut, ICR, Institutul Francez, MNAC, Librăria Cărtureşti ş.a.),Salonul din capitală (deschis între 28 octombrie şi 21 noiembrie,la Galeria Etaj ¾ din sediul TNB), lărgeşte evantaiulmanifestărilor şi alătură exponatelor de pe simeze conferinţe,ateliere de grafică, sesiuni de autografe şi vânzare de albume BD,concerte, proiecţii de film, lansări de carte, expoziţii specialeîn alte locaţii, dezbateri. Merită, în acest alai impresionant deacte culturale, menţionată secţiunea cu care se deschide traseulexpoziţional al Salonului, secţiune dedicată benzii desenateromâneşti şi care face o strălucită antologie de lucrări originale(spre deosebire de print-urile din celelalte zone), ce merg de lajumătatea secolului trecut, trecând prin epoca românească a luiPIF, cu voiosul Minitehnicus şi glorioasele personaje istorice depe raftul întâi al propagandei naţionaliste a Epocii de Aur, pânăla perioada contemporană, de eflorescenţă a BD-ului fantastic sauştiinţifico-fantastic sau a comics-urilor dezinhibate.
După deschiderea oficială a Salonului, din seara de 28 octombrie, aavut loc unul dintre evenimentele-cheie ale Salonului, anumelansarea albumului "Istoria Benzii Desenate Româneşti, 1891-2010",sub semnătura lui Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu (cu o prefaţăde Adrian Cioroianu), volum apărut la Editura Vellant. Prospeţimeaobiectului în sine (o caracteristică, de altfel, a majorităţiiapariţiilor de "cărţi însemnate" de la Vellant, foto 5), paginăriimagistrale şi imprimării pe măsură, i se adaugă florilegiul deinformaţii povestite captivant, ca într-o bandă desenată de succes,de către cei doi autori. O carte de istorie culturală care va faceistorie - şi nu doar printre bedefilii români.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
