Romania i-a urat „bun venit!” unei nave port-containter pe care sapte state au refuzat sa o primeasca in porturile lor. Vasul urias este considerat o bomba ecologica peste tot in lumea civilizata. Oficialii nostri i-au invitat pe proprietari sa ancoreze in Constanta, chiar langa oras, langa dana de cereale. Aceasta este povestea navei Flaminia, plecata din Statele Unite. Undeva, in mijlocul Oceanului Atlantic, la bord a avut loc o explozie. Zeci de containere pline cu substante chimice au ars in cala, iar rezultatul este un noroi toxic de care se vor ocupa firme romanesti, in tara noastra.
Autoritatile ne asigura ca de pe Flaminia nu vine nici un pericol. Nu exista insa studii publice si nici o procedura transparenta care sa le sustina afirmatiile. O situatie cu un imens potential toxic, si secrete nefiresc de bine pazite.
Calificata in presa internationala si in buletinele maritime drept „o bomba toxica plutitoare”, dupa ce nu a fost primita in nici un port din Europa, nava germana Flaminia isi descarca deseurile periculoase in portul Constanta, la o dana de... cereale. Mai bine de 10 luni nava Flaminia a fost plimbata prin apele internationale. In cele din urma in mai 2013 a fost adusa aici. Si aici au fost mari ezitari, in cele din urma autoritatile si-au dat acceptul si de atunci este trasa in dana 38 din portul Constanta.
De unde temerile si indoielile vizavi de acesta nava? Din balbele autoritatilor, minciunile armatorului si lipsa de transparenta a celor care trebuiau sa dea garantii cetatenilor Romaniei ca tara lor nu a devenit groapa de gunoi a Europei!
Povestea controversata a Flaminiei a inceput in vara anului trecut, in iulie. Nava MSC Flaminia incarcata cu 2.875 de containare a plecat intr-o cursa din portul Charleston, de pe coasta Estica a Statelor Unite cu destinatia Anvers, Europa. Containarele aveau diverse marfuri: de la masini la bunuri de larg consum. 150 de containare erau incarcate cu substante destinate industriei chimice. In 14 iulie 2012, in mijlocul Atlanticului, pe nava au avut loc niste explozii si centrul navei a fost cuprins de flacari. SOS-urile disperate ale comandantului navei nu au ramas fara raspuns. Trei nave de salvare au sosit si echipajul a parasit nava. Dar nu fara incidente. Un membru al acestuia a fost dat disparut si alti cativa au fost raniti.
Doi membri ai echipelor de salvare venite sa opreasca focul au murit.
Cursa blestemata a Flaminiei era abia la inceput. Pentru cateva saptamani portcontainerul s-a plimbat aparent in deriva prin apele Atlanticului. Nicio tara din zona nu a vrut sa permita navei sa intre in apele teritoriale. Au fost adresate solicitari catre Marea Britanie, Franta, Spania, Belgia, Portugalia, Olanda si Germania. Desi focul era sub control, nimeni nu voia sa riste. De ce? Tocmai din cauza incarcaturii care s-a dovedit a fi mult mai periculoasa decat s-a declarat.
Profesorul universitar Rodica Stanescu este specialista in impactul compusilor organici asupra mediului. „Eu am o lista, spune ea, care este publica de altfel, cu substantele si tipurile de substante care se aflau in aceste containare. Majoritatea substantelor sunt organice, de natura periculoasa toate as putea spune, si cantitatile sunt variabile. Sunt foarte multi compusi inflamabili, de asemenea compusi chimici corozivi, compusi care pot sa provoace efecte de mediu, de asemenea compusi cancerigeni.”
Au existat voci care au acuzat armatorul ca nu a declarat toate substantele de la bord pentru a evita plata unor taxe. Pe nava existau zeci de substante incadrate pe lista internationala a substantelor periculoase- International Maritime Dangerous Goods. Nimeni nu voia „bomba toxica plutitoare”. „Sunt de asemenea – mai spune prof. univ. ing. Rodica Stanescu, niste cantitati impresionante de bifenili organo-clorurati care sunt compusi cancerigeni si care se bio-acumuleaza in organismele vii, deosebit de periculosi. De asemenea saruri de plumb care sunt periculoase, o gama foarte larga, dar fiecare in sine constituie un produs periculos. Odata ce se vor raspandi pe apa sau pe sol, ei vor afecta tot ce tine de mediul respective. Vor putea transforma solurile in soluri nefertile. Sau ajunsi in apa acesti compusi se vor acumula in organisme acvatice, si hrana ajunge pe mesele oamenilor.”
Discutii si negocieri lungi s-au purtat intre statele europene si, in cele din urma, in septembrie 2012, statul german sub al carui pavilion se afla nava a fost nevoit sa-i permita acesteia deplasarea spre apele teritoriale. Cu o conditie: nava sa fie pusa sub autoritatea Comandamentului german central pentru situatii de urgenta: Havariekommando. Germania nu a vrut sa riste sanatatea si siguranta cetatenilor sai. Nava a fost acostata intr-un port industrial inca in constructie din Marea Nordului- Jade-Weser Port, Wilhelmshaven.
Aici au inceput operatiuni de decontaminare si de curatire, dar atentie! Doar a suprastructurii navei, adica ce se afla la vedere. Pe langa containarele care au fost date jos de acolo, armatorul declara ca a mai evacuat si o cantitate de apa de mare folosita la stingerea incendiului, apa care a fost trimisa in Danemarca pentru a fi neutralizata.
„Dacă privim acest vapor în ansamblu – declara Helmut Ponath – NSB, Compania de transport maritim –, vă pot spune că avem 12 oameni care locuiesc la bord, 14 chiar, doi dintre ei sunt de la firma noastră, 12 de la Smit. Ei şi-au reobţinut spaţiile de locuit, vaporul este intact. În faţă, în spaţiile de depozitare 4, 5, 6 situaţia nu arată aşa bine, este un morman de resturi uriaşe ce ar trebui să ne pună pe gânduri.”
Hans Werner Monsees – departamentul de urgenţe: „Sunt trei lucruri de raportat: în primul rând, am găsit la bord o persoană decedată căreia i se va face autopsia curând, în al doilea rând avem o persoană dispărută de la bord, ceea ce presupune o căutare a ei şi evaluarea pagubelor de pe urma dezastrului, se va face o investigaţie de către specialişti-evaluatori.”
Dar cum s-a ajuns ca nava cu pavilion german sa ancoreze in Romania? Armatorul a negociat cu mai multe companii din lume curatirea finala a navei si repararea ei. In final a avut de optat pentru Santierul naval Mangalia si un santier din China.
Santierul romanesc a fost ales pentru ca este o subsidiara a Daewoo Coreea unde nava a fost construita. Un alt motiv a fost timpul scurt in care s-a estimat ca port-containarul va fi reparat, dar si pentru ca santierul din China nu a mai reprezentat o optiune datorita regulilor stricte impuse de autoritatile chineze vizavi de mediu. Si nu trebuie ignorant nici aspectul cost din aceasta ecuatie. Ancheta accidentului nu este incheiata nici acum la mai bine de un an, asa ca armatorul german trebuie sa repare pe banii lui nava pana se ajunge la o intelegere cu asiguratorul.
La nivelul Constantei s-a format un asa numit nucleu de criza in cazul Flaminia condus de prefectul judetului, Eugen Bola. Absolvent de istorie, dar si de drept, acum este profesionist in siguranta maritima si probleme de mediu. „Armatorul, spune el, asiguratorul si-au facut niste calcule si au vazut ca este mai ieftin in Romania decat in Germania sau in Marea Britanie sau aiurea in Europa.”
In Mangalia, cei care au castigat contractual de reparatie recunosc ca nu aveau foarte multe informatii pana la venirea navei in spatiul romanesc.
Dar nava nu a ajuns in santierul naval din Mangalia, ci in portul Constanta, la dana 38, in zona de descarcare a cerealelor.
Presedintele Agentiei Nationale de Mediu, fostul deputat PSD de Prahova, Mihail Faca este cel care a tinut legatura cu partea germana si principalul responsabil pentru acceptul dat navei germane sa vina in Romania.
Autoritatile pun in balanta siguranta mediului si veniturile pe care decontaminarea si reparatia Flaminiei le-ar putea aduce. Daca in presa germana s-au vehiculat 100 de milione de euro, venirea acesteia in Romania ar fi costat sub o treime, adica in jur de 30 de milioane de euro.
Nava s-a aflat in rada portului Constanta de la sfarsitul lunii martie, la aproximativ 8 mile marine, 15 km de intrarea in port. S-a vehiculat initial portul Midia, acolo trebuia Flaminia sa-si descarce deseurile metalice. Dar in 17 mai 2013 portcontainarul a intrat cu permisiunea autoritatilor romanesti in Constanta. Motivul? Doar aici apele au avut adancimea optima.
Asadar, autoritatile romane au fost cele care au recomandat portul Constanta, la o dana detinuta de un offshore din Cipru. In timp ce nemtii si-au luat masuri de prevedere exceptionale, pana la inchiderea spatiului aerian, in Romania nava a fost dusa in proximitatea zonei metropolitane a Constantei.
Autoritatile nu actioneaza transparent. Si lasa impresia ca habar nu au ce anume se afla pe nava Flaminia. Secretomania din port amplifica toate suspiciunile, cata vreme in jurul vasului apare la tot pasul cuvantul interzis. Iar prima evaluare facuta incarcaturii de pe nava Flaminia a fost o surpriza neplacuta pentru noi. La bord au fost descoperite cateva mii de tone de deseuri in plus fata de cele declarate de armatorul german. Mai grav e ca nimeni nu stie ce substante chimice sunt in containerele care nu apar in documente.
La cateva sute de metri de nava sunt zonele locuite ale orasului si de jur imprejur se intinde litoralul romanesc. Aici au considerat indicat decidentii politici sa aduca nava Flaminia.
Flaminia nu este un subiect pe placul autoritatilor, iar asta o aflam atunci de cum intram pentru filmari in incita portului. Intampinam probleme si intrebari la tot pasul.
Fierul este descarcat sub ochii nostri si plimbat mai bine de un km. De fapt, doar acolo se iau masuri de decontaminare.
Prefectul judetului Constanta isi musca mustata atunci cand pomeneste de Flaminia. „Nu exista nici un pericol pentru populatia orasului Constanta, nu exista nici un pericol pentru ca noi credem ca am luat toate masurile care se impun sa nu avem nici un fel de incidente.” Si probabil tot pentru a proteja populatia, seful celulei de criza a instituit un embargo in jurul navei Flaminia. Politicienii nostri pot sa dea lectii despre ascunsul gunoiului sub pres.
In ciuda faptului ca strazile din port sunt spatiu public, la tot pasul apar reprezentantii zelosi ai firmelor de securitate pentru a ne impiedica sa filmam Flaminia.
In ministerul transporturilor cel care a preluat activitatile maritime este subsecretarul de stat, liberalul Constantin Matei. Acesta are raspunsuri la fel de neconvingatoare ca si fostul sau coleg de partid.
Pana la venirea navei Flaminia intre autoritatea de mediu din Germania si Agentia romana de mediu a existat o corespondenta in urma careia Romania a acceptat nava cu deseuri. Armatorul german a notificat o cantitate de 9.000 de tone de deseuri la bord: 8.000 de tone de deseuri metalice si 1.000 de tone de slam, un reziduu malos care a rezultat din resturile a zeci de substante chimice aflate in containare cu apa de mare folosita la stingerea incendiului si cu agentii de stingere. „Este un fel de cenusa care amestecata cu niste apa si amestecata cu niste compusi periculosi care fie nu pot arde, fie au scapat nearsi si este foarte greu de definit ca si compozitie acest namol.” Precizarile ii apartin prof.univ.Rodica Stanescu.
Dar, surpriza! In momentul in care s-au facut calculele in portul Constanta s-au descoperit 14 mii de tone de deseuri in plus. Armatorul a „gresit” socotelile atunci cand a declarat incarcatura navei si Romania a fost pusa in fata faptului implinit trezindu-se cu o cantitate impresionanta de deseuri. O recunoaste si Mihail Faca: „Noi am facut aceasta evaluare cand am avut accesul oficial la nava. S-a constatat o diferenta in jur de 14.000 de tone in plus fata de notificare, si din declaratiile pe care le-am gasit pe nava si niste deseuri care nu pot fi valorificate, trebuie elimiate. Or legislatia este foarte clara in Romania – pentru diferenta procedura am demarat procedura de transfer ilegal de deseuri.”
In timp ce in Germania masurile de siguranta au fost exceptionale, in Romania nava este adusa in al doilea cel mai populat oras al tarii si noua ni se vorbeste despre siguranta portului…400 de mii de romani traiesc acum cu nava Flaminia langa ei.
Problema celor 14.000 de tone de deseuri in plus nu este de neglijat. Conform legislatiei europene si nationale, importul deseurilor in scopul eliminarii este interzis! Singurul lucru care se permite este valorificarea acestora, adica folosirea lor ca materie prima sau combustibil pentru producerea unor alte bunuri.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea “România te iubesc!” din 6 octombrie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
