Ziarul de Duminică

Al. Andriescu – 85/ de Bogdan Creţu

Al. Andriescu – 85/ de Bogdan Creţu

Autor: Ziarul de Duminica

10.03.2011, 23:21 58

Ceea cem-a atras mereu la personalitatea sa este deschiderea către domeniice e drept diferite, dar obligatoriu complementare: lingvistica,filologia propriu-zisă şi literatura. Separat, nu se prea potstudia cu bune rezultate. Mai ales atunci când e vorba de o vârstămai îndepărtată a culturii, care le înglobează pe ambele,făcându-le, uneori, să se identifice.

Deşicariera sa universitară prestigioasă (a fost şi decan al Facultăţiide Litere la sfârşitul anilor '80) s-a axat pe materii aparentaride, dar care cer erudiţie şi obligă la interdisciplinaritate,precum istoria limbii, stilistică, introducere în filologie ş.a.,profesorul a practicat, în paralel, cronica literară în revisteleieşene şi a ales să debuteze cu o carte despre literatura românăcontemporană (Disocieri, 1973), pentru care aprimit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor dinRomânia.

Volumulcuprinde studii sau cronici literare deghizate sub forma studiuluiriguros despre autori precum Ion Barbu, Ion Vinea, Nicolae Labiş,Gib I. Mihăescu, Marin Preda, Eugen Barbu etc. De cele mai multeori, instrumentele sunt ale stilisticianului, care nu se hazardeazăsă formuleze verdicte până nu a analizat minuţios textul, cuatenţie la detalii care unui cronicar grăbit îi scapă deregulă.

O altăcarte, publicată în 1974, Relief contemporan,recuperează contribuţiile profesorului legate de literaturamomentului, în special de poezia anilor '60-'70: poeţi precum IonGheorghe, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Cezar Baltag, EmilBrumaru, Mircea Ivănescu. Ştefan Aug. Doinaş, Ion Caraion sauNichita Stănescu îşi găsesc în Al. Andriescu un critic atent, carecomentează cutare volum din perspectiva întregii opere şi care estepreocpat de comentariul acribios al textelor.

Cele maimulte dintre aceste cronici-studii sunt întru totul valabile şiastăzi. Mă întreb câţi dintre actualii profesori de lingvistică, nude la Iaşi, ci de aiurea, mai pot fi nu spun comentatori avizaţi,dar măcar la zi cu informaţia privind literatura contemporană.Răspunsul este evident: puţini, extrem de puţini mai au răgazul şicuriozitatea intelectuală de a depăşi graniţele domeniului pe careşi l-au ales. Cercetarea serioasă pretinde astfel de sacrificii,dar, de ce să nu o spun, în mediul academic circulă un curent dedispreţ sau măcar de ingoranţă senină faţă de titlurile calde, abiaapărute: serios este considerat criticul care se ocupă de clasici,de valorile atestate, nu de scriitorii vii, în toate sensurile. Eibine, exemplul lui Al. Adriescu demonstrează că este posibil: poţifi şi cronicar la zi al fenomenului literar, şi istoric literar, bachiar lingvist, filolog etc.

Dupămintea mea, cartea cea mai importantă pe care profesorul a dat-o îndomeniul istoriei literare este cea apărută în 2004, Psalmii în literatura română. Sigur, ea este rodul unorpreocupări mai vechi, privind tălmăcirea versificată a lui Dosofteişi editarea Bibliei de la 1688, dar îşi găsesclocul în această sinteză, pe lângă nume grele ale literaturiivechi, şi autori precum Ion Heliade Rădulescu, Macedonski, TudorArghezi, V. Voiculescu, Lucian Blaga sau Ştefan Aug. Doinaş. Este osinteză obligatorie pentru cine se ocupă desubiect.

Nu-mieste dat mie să comentez contribuţiile filolgice ale lui Al.Andriescu. Le pot însă numi, selectiv: în afara unei cărţi despreLimba presei româneşti în secolul al XIX-lea(1979), profesorul a realizat şi unele ediţii critice. Este acestaun domeniu vitregit, pe cale de dispariţie: Facultatea de Litere,aşa cum este ea organizată acum, nu mai pregăteşte filologicapabili să realizeze ediţii critice, de care ducem atâta lipsă. Eo muncă uriaşă şi aproape anonimă, căreia cei din institutele decercetare nu îi pot face faţă singuri. Din păcate, la noi, nu doarcă nu toţi clasicii se bucură de ediţii critice care să cuprindăîntreaga operă (Cantemir este primul nume care îmi vine în minte),dar multe dintre cele existente sunt depăşite, oricândperfectibile.

Al.Andriescu a realizat ediţii care se impun: de pildă, cea a opereilui Gib I. Mihăescu, începută în 1976 şi încheiată în 1995. Decurând, în 2008, ediţia a fost reluată şi îmbunătăţită, apărând,într-o formă exrem de elegantă, în trei volume, în colecţia Pleiadea Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, sub egida AcademieiRomâne.

În plus,proiectul editării critice a Bibliei de la 1688şi-a găsit în Al. Andriescu un iniţiator, alături de Paul Miron.Slavă Domnului, acest efort este continuat astăzi, prin grija şiefortul profesorului Eugen Munteanu şi ale colaboratorilor săi:Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 aajuns, în 2009, la volumul al şaptelea. La primele volume,contribuţia lui Al. Andriescu este esenţială.

Sigur,sună sec această schiţă a unei activităţi mult mai bogate decâtpoate părea din aceste rânduri. Pentru un articol de ziar este,totuşi, suficient. Pe 12 ianuarie, profesorul Al. Andriescu aîmplinit 85 de ani. Prilej pentru breasla academică să-lsărbătorească, iar pentru mine să îndrept către domnia-sa, cutimiditate şi stângăcie, o reverenţă. Multă sănătate şi zile câtmai senine, Domnule Profesor!


BOGDAN CREŢU
(născut la 21 ianuarie1978, în judeţul Constanţa) este lector la Catedra de LiteraturăRomână din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza"din Iaşi. Doctor în filologie, cu distincţia magna cumlaudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegiicritice. Explorări în critica şi eseistica actuale (Premiulpentru debut al Uniunii Scriitorilor din România; Premiul pentrudebut al revistei "Convorbiri literare"); Matei Vişniec- un optzecist atipic (Premiul pentru debut al "Ziarului deIaşi", nominalizat la Premiul pentru debut al revistei "Românialiterară"), Lecturi actuale. Pagini despre literaturaromână contemporană (Premiul pentru critică al revistei"Ateneu"), Utopia negativă în literatura română.Cronicar literar, eseist; a publicat în jur de 500 de articole îndiferite reviste culturale. Semnează prefeţe la numeroase volume,antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al UniuniiScriitorilor din România şi al Asociaţiei pentru LiteraturăGenerală şi Comparată. Din 2006, semnează o rubrică săptămânală în"Ziarul de Iaşi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" aRadio Iaşi, din 2006.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO