Ziarul de Duminică

Amintiri din vremea comunismului/ de Ziarul de duminică

Amintiri din vremea comunismului/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

31.03.2016, 23:53 201

Nicolae Stroescu-Stînişoară

Povestea Europei libere

Nicolae Stroescu-Stînişoară răspunde la întrebările jurnalistului Andrei Crăciun

Ediura Vremea

Jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă şi membru al Uniunii Scriitorilor. A murit anul trecut, la vârsta de 88 de ani. A făcut studii de drept şi filosofie la Universitatea din Bucureşti, iar după cel de-Al Doilea Război Mondial s-a implicat în activitatea unei organizaţii studenţeşti anticomuniste, purtând numele conspirativ Hans, deşi la acea vreme nu era un filogerman. Astfel, între anii 1952 şi 1964, a trăit în clandestinitate, fiind în permanenţă urmărit de Securitate, până în anul 1964, când a fost emis decretul de eliberare a deţinuţilor politici. În septembrie 1969 a emigrat în Republica Federală Germania, unde s-a stabilit la München. Şi-a reluat studiile în filosofie şi a devenit colaborator al Radioului Europa Liberă, în anul 1972, apoi, începând cu anul 1978 a lucrat ca redactor şi a realizat emisiunea „Lumea creştină”. În anul 1982 a devenit director asistent al Departamentului Românesc, iar, din anul 1988, a fost director definitiv şi a deţinut această funcţie până în anul 1994, când postul de radio a fost mutat la Praga.

În mai 2012, Andrei Crăciun, ziarist la „Adevărul”, i-a adresat rugămintea de a-i  acorda un interviu. Răspunsurile extinse au dat naştere acestei cărţi. O carte esenţială pentru înţelegerea epocii.

Radio Europa Liberă a fost înfiinţat în 1949 cu misiunea de a emite în limbi  naţionale pentru popoarele din răsăritul Europei, iar Radio Libertatea în 1951, pentru popoarele din Uniunea Sovietică. Cele două staţii de radio s-au contopit într-o singură mare organizaţie în 1976. Organul de conducere al acestei organizaţii: The Board for International Broadcasting (BIB), „Consiliul pentru Transmisiuni de Radio Internaţionale”, a funcţionat ca for federal independent, compus din nouă membri, numiţi pe bază bipartizană de către preşedintele Statelor Unite. Temeiul principial şi de drept internaţional al activităţii Europei Libere şi Radio Libertatea, ca şi al acestui for federal de supraveghere a calităţii, eficienţei şi integrităţii profesionale ale celor două posturi de radio, a fost articolul 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care afirmă că este dreptul oricărui bărbat şi al oricărei femei acela de a căuta, primi şi de a comunica mai departe informaţii şi idei prin orice mijloace şi neţinând seama de frontiere.” (Nicolae Stroescu-Stînişoară)

Radu Surdulescu

O formă de tinereţe

1956-1962

anii contrarevoluţionari

Editura Vremea

„Lunile octombrie şi noiembrie 1956 au însemnat momente de răscruce pentru  români şi pentru est-europeni în general, zguduiţi cu toţii de izbucnirea anti-comunistă a populaţiei din Ungaria, începută cu o demonstraţie a studenţilor din Budapesta.  S-a născut şi la noi, mai ales în rândul tinerilor, un val uriaş de simpatie faţă de revoluţionarii maghiari: adversităţile trecutului fuseseră date uitării, căci în acei ani aveam un duşman comun − pe sovietici şi comunismul lor imperialist. Pentru mulţi români atmosfera de solidaritate a acelor momente este probabil greu de înţeles astăzi, când politicile extremiste au creat din nou o stare de tensiune între cele două naţiuni.

Ascultam înfriguraţi la radio ştirile despre evenimentele din ţara vecină – pe unde scurte, în toate limbile... În Piaţa N. Bălcescu (astăzi „Universităţii”), o mare  mulţime de oameni le smulgea din mână vânzătorilor de ziare Informaţia Bucureştiului, cu ultimele ştiri de la Budapesta. La cei 18 ani ai mei trăiam cu încordare emoţia enormă a unui uragan istoric, a solidarităţii populare, stăpânit de speranţa că lucrurile nu se pot opri aici, că până la urmă dictaturile întunecate din ţările noastre se vor prăbuşi. Am sperat într-o minune încă două zile, m-am dus la manifestaţia studenţească ce nu s-a mai putut desfăşura, am scris împreună cu trei colegi manifeste care nu s-au mai putut răspândi, iar pe 6 noiembrie a urmat duşul rece al arestării, cizma aplicată brutal pe grumaz de haidamacii lui Alexandru Drăghici, ministrul Securităţii.”

 
 

Radu Surdulescu este profesor dr. consultant la Universitatea din Bucureşti, Departamentul de Engleză. A publicat, în volum sau reviste de specialitate, numeroase lucrări în domeniile studiilor literare şi culturale, manuale, recenzii, traduceri literare din şi în limba engleză.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO