Doi sâni ca două dealuri (sau invers) printre care trece ocărare. Titlul: "Silicon Valley".
Un motan ("tehno...cat") care tocmai înghite un mouse decalculator (foto 2).
Pe o foaie format A3, se înghesuie opresant dinspre exteriorspre centru o armată de litere; în mijloc, scriitorul care, încurând, nu va mai avea spaţiu vital şi aer, din pricina proprieiliteraturi invazive (foto 3).
Îmi dau seama că o astfel de prezentare a unor caricaturi riscă,într-un fel, să semene cu încercarea de explicare a unor bancuri.Sau cu o derizorie hermeneutică a anecdotei. Ando (OctavianAndronic), un personaj arhicunoscut publicului nostru, desenator detalent, cu linie epurată şi dinamică, graficând moravuri politiceactuale sau tare umane eterne la mai multe televiziuni şi jurnalescrise, este, de multă vreme, surprinzător mai ales prin poantelesale, prin raţia de umor, de cele mai multe ori inspirat, pe carene-o oferă (era o vreme când o făcea cotidian, în Andografiazilei). La nivel stilistic (cu excepţia unor mici exerciţii deîndemânare, vezi "Escheromania", foto 4) nu caută săinoveze, ci să vâre, în aceeaşi matrice grafică, imagini ale uneiactualităţi acute, şi să ne stârnească zâmbete (triste, apăsate,îngândurate, după caz) sau, pur şi simplu, râsul franc. Asta cândnu ne oferă nişte utile (şi deloc sforăitoare), mici lecţii demorală. Andofabulele sale trebuiesc, pentru a fi preţuite cum secuvine, văzute. Povestirea lor (aşa cum am încercat în rândurileliminare ale acestui articol) nu poate decât să le înăbuşe şarmul,aşa cum literele ameninţă să-l sufoce pe scriitorul incontinent dincaricatura pe care tocmai am descris-o.
Dacă despre Octavian Andronic se ştie tot, în ordinebiografică şi artistică, despre "Buzu" (vezi site-ul său personalwww.buzu.ro), adică Ana ŞtefaniaAndronic, se cuvine să aducem nişte lămuriri. S-a născut în 1981, aabsolvit Liceul de Artă "Nicolae Tonitza" şi UniversitateaNaţională de Arte, secţia Grafică, în 2004. Două personale, în 2008şi 2009. Specializare postuniversitară în artă digitală şi tehnicicomputerizate, prin stagii efectuate la companii internaţionaleprecum UBISOFT; GAMELOFT; VIVENDI; NAMCO. Este doctorand în ArteVizuale, cu tema "Istoricul benzilor desenate" (prof. ZamfirDumitrescu).
Ana Ştefania este o aşchie care a sărit departe de trunchi. Sejoacă cu stilurile grafice (foto5-8) cu o dezinvoltură rară, estevivace, modernă şi proteică. Liniile sale nu sunt vehiculul vreunuimesaj, ci o expresie a libertăţii interioare, un imn ironic-tandruadus vizualului fără frontiere.
Din pură întâmplare, cu doar câteva zile înainte să-i vădexpoziţia, răsfoiam online paginile unui site seducător, www.artludik.com, produsul de web alGaleriei Artludik, cu sediul pe insula Saint Louis din Paris.Creată de Jean-Jacques şi Diane Launier, aceasta este cea dintâigalerie, la nivel mondial, consacrată "artiştilor care se ascundîndărătul capodoperelor cinematografului, benzii desenate şijocurilor video... şi care creează de dragul divertismentului".
Ludicii de ei îi expun pe Moebius, pe John Howe, peGiger şi pe Genndy Tartakovsky, pe Marjane Satrapi, pe incredibilulmangaka, dl. Taniguchi, dar şi tineri din noul val de plasticieni,pe nedrept strânşi sub deviza îngustă de producători deentertainment. E un spaţiu exploziv, inovator tehnic, nebun deludic şi de serios în acelaşi timp, care atrage din ce în ce maimulţi amatori de experienţe vizuale inovatoare, dar şi din ce în cemai mulţi colecţionari autentici. Planşe printate (într-un singurexemplar, cu semnătura de garanţie a patronului galeriei) pornescde la 2.000 de euro...
Nu am făcut această divagaţie de amorul artei (deşipoate că tocmai asta am făcut), ci doar ca să evoc sentimentul deinvidie cordială pe care un asemenea spaţiu expoziţional mi l-atrezit. Odată cu acela de tristeţe că, la noi, artiştii de facturacelor din scuderia Artludik încă ezită să apară. Iată că m-amînşelat. Ana Ştefania Andronic ar putea oricând, prin oricaredintre picturile sau desenele sale, să stea pe simezele galerieiamintite. Are o forţă grafică uluitoare, ia în cătare fizionomiirebele şi le face să freamăte de viaţă, combină culorile în armoniisau disonanţe surprinzătoare. Cu un ton decis, viril aproape (deaici şi andro... mahia), în profund constrast cu suavitateachipului autoarei.
*) Octavian Andronic, Ana Ştefania Andronic, Expo 2 în1, 15-31 martie, Cercul Militar Naţional
DANIEL NICOLESCU. Absolvent, în 1982, alUniversităţii Bucureşti, Facultatea de filologie, secţiaromână-portugheză. Redactor principal (şi, începând cu 1991,grafician copertator) la Editura Eminescu, între 1985-2003.Colaborări (cronică literară, cronică plastică, traduceri) lanumeroase reviste culturale, începând cu 1974. Redactor şiart-director la diverse publicaţii din ţară. A semnat mai multevolume de traduceri şi un volum de interviuri. Din anul 2000 pânăîn 2009 - editor executiv la Ziarul de Duminică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
