Cum dobandim intelegerea antropologica si accesul la semnificatia antropologica? Numai in acest fel cineva poate sustine ca este antropolog si face antropologie. Structura mai mult sau mai putin fina si complicata a cauzelor si efectelor care duc la diversitatea umana, la schimbarile care sunt uneori evolutie, este formata din factori atat biologici, cat si culturali, ori micsti, pentru a caror recunoastere e nevoie de stapanirea unor cunostinte care nu cunosc granite.
Ce cuprinde antropologia urbana?
Antropologia urbana ocupa o secventa din antropologia generala si priveste grupurile umane sau indivizii care traiesc in conditii urbane. Procesul de urbanizare este un proces antropologic prin care se produce o schimbare importanta in continua devenire a speciei noastre.
Antropologia urbana cuprinde si tot ce se modifica prin trecerea de la rural la urban si urmareste nobila aventura umana mai departe in urbanizare, industrializare, postindustrializare, pana la societatea informatizata care este abia la inceput. Si care va inregistra in timp mutatii, sau, oricum, mici schimbari in conditia omului.
Ce trebuie sa faca antropologia urbana?
A urmari procesul continuu al devenirii umane, in conditii geografice variabile, unele favorabile, altele nefavorabile, a descrie si explica factorii de presiune si de modelare umana, actiile si reactiile fiintelor umane in confruntarea cu realitatea, a urmari si analiza ce se petrece in decursul desfasurarii fenomenelor, a sti exact de la ce s-a pornit si la ce s-a ajuns, care au fost etapele prin care s-a trecut, a extrage unele ?momente? reprezentative din aceste desfasurari si ?a le ingheta? spre a le transforma si in exponate de muzeu, iata cateva puncte care intra in reperele de cercetare ale antropologiei urbane.
Exista o foarte puternica si fireasca relatie intre antropologie si medicina, mai mult decat cu alte discipline. Antropologia apare si creste din medicina. Acest lucru o confirma si Vasici Ungureanu (1860), primul nostru antropolog, unul dintre ?fiii lui Esculapie? care au datoria ca "din toate puterile a implini toate acelea ce sunt lipsa, ca sa poata fi saracilor spre mangaiere, bolnavilor spre usorare, Patriei spre aparare si neamului spre folos si bucurie, sau a implini datorinta doctoriceasca".
Antropologia se hraneste cu nevoia unei cunoasteri cat mai complete si mai complexe a fiintei umane, atat ca individ, cat si ca populatie.
Rezulta ca promotorii antropologiei in Romania au fost ganditori originali, care au militat pentru depasirea frontierelor dintre stiinte, insistand pe ideea ca omul nu poate fi disociat in componentele sale biologice si culturale, de vreme ce intreaga existenta umana functioneaza si ilustreaza fascinanta idee a ingemanarii biologicului cu culturalul.
Pornind de la aceasta idee, a imbinarii biologicului cu culturalul, a intersectarii variatelor cronologii (una a varstelor, alta a comportamentelor etc.) am dezvoltat proiectul unei expozitii care sa fie hranita din viata bucurestenilor.
O poveste din trecut care traverseaza timpul si care continua sa respire in cotidianul actual.
O poveste marturisita cu ajutorul obiectelor oferite de oameni obisnuiti. Asa s-a nascut proiectul expozitiei Povestea fetei din tatuaj.
Povestea fetei din tatuaj
Aceasta poveste a inceput candva prin 1876, foarte probabil intr-o mahala marginasa.
Ceea ce m-a determinat sa aleg un asemenea subiect este o intrebare al carei raspuns nu poate fi oferit cu usurinta.
Sunt variate motivatii pentru care unii dintre noi aleg sa-si faca un tatuaj. Iar temele sunt multe: de la simboluri fantastice sau "patriotice", cum le-a numit Nicolae Minovici, la foarte uzitatele simboluri erotice sau chipuri ale iubitelor.
Dar ce l-a motivat pe un barbat de la mijlocul secolului al XIX-lea sa-si tatueze membrii familiei? Sa fie vorba de vreun detinut de "cursa lunga", care astfel i-ar fi avut alaturi pe cei dragi? De vreun militar nevoit sa traiasca departe de persoanele dragi? Sau sa fie vorba despre finalul unor destine care s-au stins pe neasteptate, deoarece epidemiile de ciuma si holera erau foarte prezente in viata celor din vechime.
Cu siguranta, un raspuns nu va putea fi oferit vreodata pe masura asteptarilor.
Expozitia Povestea fetei din tatuaj doreste sa restituie destinul unei familii de bucuresteni cu ajutorul unor fragmente de viata traita si marturisita, iar povestea porneste de la un tatuaj din secolul al XIX-lea aflat in colectia Institutului National de Medicina Legala, ajuns acolo prin ingrijirea dr. Nicolae Minovici. Ceea ce a mai ramas din poveste, dincolo de numele unei femei, de infatisarea ei si a copilului sau, este un peisaj cotidian care va fi reconstituit cu ajutorul obiectelor cunoscute si folosite de generatia ei.
Restituim, astfel, povestea unei femei simple de la periferia Bucurestiului, a carei singura marturie ramasa este numai imortalizarea facuta de iubitul ei pe un tatuaj. Ii cunoastem doar numele, "Gherghina", faptul ca a vut un copil pe nume "Ionut", precum si o datare care insoteste tatuajul, 1876.
Povestea este oferita bucurestenilor cu ajutorul bucurestenilor; obiectele expuse nu vin din colectii publice sau din muzee, ci din cufere vechi, pastrate de generatii mai apropiate vremurilor noastre in amintirea strabunicilor lor.
Pentru prima oara, bucurestenii, oamenii obisnuiti ai zilelor noastre, participa in mod direct la implinirea unei povesti de odinioara!
Expozitia este amenajata in vechiul spatiu folosit candva de menajera casei. Astfel publicul va putea descoperi si modul in care traiau acesti oameni.
Povestea fetei din tatuaj este primul proiect expozitional de antropologie urbana, sintetizand informatii din istoria medicinei, istoria comportamentelor, a mentalitatilor, de ambient interior, etc., sintetizare fara precedent in arealul nostru muzeal contemporan.
Expozitia va putea fi vizitata la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania de pe strada pictor Verona, timp de doua zile: 7 si 8 iunie. Evenimentul a fost organizat in parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din Romania, Institutul National de Medicina Legala "Dr. Mina Minovici" si Asociatia pentru Antropologie Urbana.
Bucuresti - povestea unei geografii umane
Cu prilejul vizitarii expozitiei va fi prezentat publicului si volumul Bucuresti. Povestea unei geografii umane, aparut la editura Institutului Cultural Roman. Acest proiect editorial s-a nascut in urma cu doi ani, cand am inceput sa prezint o succesiune de conferinte la Palatul Cercului Militar, despre dinamica umana din mediul urban. Toate temele prezente in volum s-au conturat treptat, iar de-acum sunt oferite si publicului larg. Volumul va fi prezentat sambata, 7 iunie, la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania, incepand cu ora 17.
Am descoperit in ultimii ani un adevar istoric. Si anume ca Estul are obiceiul sa inghita oamenii si visele lor. In ultima suta de ani, Bucurestiul a cunoscut schimbari pe care istoria le inregistreaza doar printr-o bizara comprimare a timpului, unde respiri simultan pe mai multe paliere istorice. La fiecare 20 de ani s-au petrecut inversari de roluri sociale; daca intr-o prima varsta au fost traite alaturi de Europa, pentru a doua varsta istorica, Bucurestiul a intrat in malaxorul unui experiment istoric traumatizant. Ranile sale inca persista in variata geografie umana aflata in cautarea tihnei.
Bucurestiul - precum toate asezarile lumii cunoscute - are un esafodaj istoric construit pe doua tipuri diferite de cartografieri istorice. Pe de o parte avem o harta a spatiului, orizontala, cronologica, inregistrata de istoria clasica prin documentul scris. Pe de alta parte, exista o harta umana, verticala, care intersecteaza cronologia si timpul in sensuri variate. Este cea mai grea perspectiva de abordat, definit si comentat, deoarece ea se refera la moduri de viata, comportamente, gesturi, preocupari, traume colective, structuri patologice si substructuri endemice legate de boli diferite, care la randul lor au schimbat spectaculos viata oamenilor. Acest demers doreste sa restituie un Bucuresti bidimensional, prin suprapunerea hartilor amintite, astfel incat sa poata exista o privire de ansamblu asupra vietii noastre cotidiene. De unde neajunsurile, neputintele sau indiferenta celor putini fata de cei multi.
Demersul editorial debuteaza cu o harta a inceputurilor. Nu putine sunt opiniile divergente privind constituirea acestui oras, dar foarte reduse sunt aplecarile catre folclor si etnografie, domenii care ar putea dezlega misterul. Bucurestiul a plecat de la un grup de sate de campie, bine circumscrise geografic de culoarul sinuos si baltit al Dambovitei de odinioara si afluentii sai disparuti.
Poate cea mai interesanta cartografiere a geografiei umane bucurestene a fost confruntarea dintre vechi si nou, dintre cei care doreau sa traiasca aidoma strabunilor turcizati si copiilor, care aduceau cu ei comportamente si preocupari din urbele europene. Dupa numai doua generatii, confruntarea se schimba treptat in coabitare, un consens intre cele doua tipuri de viata: unul specific psihologiei poporului roman, o psihologie levantina, orientalizata, si un grup restrans social, dar decizional, care traia prin disciplina si rigurozitatea europeana. Rezultatul a fost un hibrid cultural cu posibilitati de uniformizare in toate straturile sociale, si care ar fi putut aduce poporul roman mai aproape de civilizatia europeana. Procesul a fost stopat incepand cu 1945.
Un alt detaliu al cartografierii simbolice a fost Bucurestiul "magic". Nu este vorba de mult vehiculatul "Mic Paris", ci de cu totul altceva. Este vorba de un high life, restrans numeric, dar care era format in mare masura din elemente ridicate ale clasei de mijloc. Un high life care avea o ancorare temeinica in civilizatia europeana, era integrat acesteia si era tratat ca partener egal de elementele sociale similare ale altor tari. Aceasta substructura sociala a disparut incepand cu 1945, iar ceea ce numim astazi high life nu reprezinta decat o imitare a ceea ce exista in Europa. Acest lucru este cauzat de faptul ca, in Romania, accesoriile banale ale societatii inalte (limuzine, conturi bancare, vile, bijuterii, vestimentatie etc.) au fost asimilate ca obiecte de prestigiu, de epatare. Pe cand, in societatea inalta europeana, aproape singurul element de prestigiu este nivelul de cultura, de gust pentru tonalitatea vestimentatiei.
Ultima cartografiere prezenta in proiectul nostru editorial se refera la o comparatie intre tipologiile umane din trecut si cele de astazi. Comparatia va avea si o sustinere demografica, despre elementele demografice suplimentare. Si anume, colonistii, care alimentau orasul odinioara, in comparatie cu aceia care au inundat urbea in ultimii 50 de ani. Se va discuta despre: calitatea lor morala, nivelul de cultura, paliere comportamentale. Astfel, se poate da o definitie completa a modului in care traim astazi. Totul tine de complexitatea geografiilor umane, care definesc personalitatea si structurile unui mod de viata sau nivel cultural.
Demersul nostru editorial si expozitional care se va desfasura in zilele de 7 si 8 inie, la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania, este o abordare interdisciplinara avand un fond informational bazat pe elemente de istorie a mentalitatilor, a comportamentelor, pe elemente de antropologie, sociologie, psihopatologie, etnografie si geografie urbana.
Expozitia de antropologie urbana Povestea fetei din tatuaj a fost conceputa si coordonata de Adrian Majuru si Caligraf in parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din Romania, Institutul National de Medicina Legala "dr .Mina Minovici" si Asociatia pentru Antropologie Urbana.
La amenajarea expozitiei au colaborat: arh. Irina Dragomir, Cristina Ioachimescu, Liana Macri, Alina Ioachimescu, Cristina Barbulescu, Cristian Popescu, Sorin Minea, Horia Vertan.
Sponsor: Caligraf
Partener media: www.onlinegallery.ro
Expozitia va putea fi vizitata la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania (casa Ion Mincu) de pe strada pictor Verona, intre 7 si 8 iunie.
Povestea fetei din tatuaj complineste proiectul Omul de langa tine, un modul important al evenimentului Street Delivery, deoarece ofera publicului un fragment de viata traita si marturisita prin limbaj expozitional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
