• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Arborele familiei Şoarec

Arborele familiei Şoarec

La începutul anilor '90, cunoscutul istoric Florin Constantiniu, cu care eram coleg în cadrul Institutului de Istorie "N.Iorga" - domnia-sa un nume de mult consacrat, eu un debutant în breasla instituţionalizată -, mi-a oferit o copie - remarcabil realizată, colorată de mână - a unui arbore genealogic al familiei Şoarec din Piatra Neamţ.

Rugămintea îi era - cu un zâmbet pe buze - să-i găsesc o cât de mică ascendenţă voievodală. De fapt, cunoscându-mi apetitul pentru genealogii, voia să răspundă acesteia cu bunăvoinţă. Cotrobăind deunăzi prin propria arhivă am regăsit cu plăcere arborele - datat 1904 - şi am încercat să reînnod firul unei curiozităţi de acum deja câţiva ani.

Istoricul mi-a semnalat faptul că scriitorul Calistrat Hogaş dedicase Şoricenilor o schiţă ce intrase la un moment dat şi în manualul de literatură română. Este vorba de Musteţile şi politica, evocare cu haz a alegerii deputatului liberal la colegiul III de Piatra Neamţ, Constantin Şoarec. Hogaş mizase desigur pe sonoritatea numelui, dar şi pe faptul că Şoricenii dăduseră Pietrei mai multe figuri politice. "Mare luptă electorală la colegiul al treilea de Neamţ. Noi, adică o mână de băieţi cu capul aprins, alcătuită din: Adamescu, Văleanu, Negrea, Cantimir, Şoriceni şi alţii, între care şi eu, sprijineam la deputăţie pe Cost. Şoarec, mare comerciant de cherestea, om de treabă, râdicat din popor prin sine însuşi; iar guvernul, fiindcă era vorba de colegiul al treilea, cea mai mare minciună politică a vremurilor de atunci, hotărâse candidatura oficială a lui Şt. Vârgolici de la Iaşi" (Calistrat Hogaş, Amintiri, Proză II, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967, colecţia B.P.T., pp. 268). Ştefan Vârgolici a fost întâiul român care a studiat la Ecole Normale Supérieure din Paris şi rememorările lui Hogaş nu îi diminuează meritele stabilite de istoriografia literară.

Şoricenii făcuseră avere cu comerţul cu lemn şi avuseseră case şi proprietăţi la Piatra Neamţ, unde făceau parte dintre notabilităţi. În secolul XX ramurile arborelui - al cărui trunchi era Gheorghe Şoarec - s-au împletit şi cu alte familii: Cugler, Piperescu, Eşanu, Tatos ş.a. În ceea ce priveşte primul nume, e foarte probabil vorba de aceeaşi familie cu a diplomatului şi poetului avangardist Grigore Cugler. Sofia Şoarec a fost căsătorită cu Vasile Piperescu, unul dintre fiii vtori-vistierului Vasile Piperescu şi frate cu generalul Nicolae Piperescu, erou în Primul Război Mondial. Bunicul fraţilor Piperescu fusese preot la Văscăuţi - Soroca, iar unchiul lor patern, Zamfir Chiper, arhimandrit tot în Basarabia (vezi interviul consemnat de mine, O contribuţie la heraldica românească - convorbire cu Ioan N. Mănescu, în "Istros", X, Brăila, 2000).

O altă descendenţă pe linie feminină a Şoricenilor este cea care a purtat numele Eşanu, din care descinde dl Florin Constantiniu. Mai exact, Costache Eşanu din Piatra Neamţ, a cărui mamă provenea din neamul Şoarec, a avut din căsătoria cu Ecaterina Dimitriu o serie de copii, printre care pe mama istoricului şi un fiu, Constantin Sofronie - zis Nuţu -, cu studii de drept. Încetat din viaţă în februarie 1940 în Bucureşti, nepotul său nu ezita să îl considere cam aventurier. Cu prilejul alegerilor din iulie 1932, Corneliu Zelea Codreanu îi cedase locul de deputat, fapt înregistrat în cartea Pentru legionari(1936): "Garda obţine 70.000 de voturi, dublându-şi numărul faţă de anul trecut. Se prezintă cele mai bine judeţele Cahul şi Neamţ, Covurlui şi Tutova unde candidase tatăl meu. Apoi vin: Câmpu-Lung cu Moţa, Turda, Focşani, Ismail, Tighina. Avem dreptul la cinci locuri. Urmează optările. Eu rămân la Cahul, pentru a intra în Parlament Nuţu Eşanu" (p.434).

O mărturie a dlui Florin Constantiniu despre familia sa se află şi în volumul Victoriei Dragu Dimitriu, Alte poveşti ale doamnelor şi domnilor din Bucureşti (2006). Numele Şoricenilor a fost adus mai aproape de noi în timp datorită pianistului Miron Şoarec, pe care nu îl zăresc însă în arborele genealogic.

MIHAI SORIN RADULESCU - n. 1966, Bucureşti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Specialist în istorie socială românească şi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească, 1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999, "Genealogia românească", Editura Istros, 2000, "Memorie si stramosi" (2002) si "Cu gandul la lumea de altadata" (2005).

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743