Cu siguranţă, luna mai 2016 a înteţit „focul” Artei: de la Safari – Târg internaţional de Artă contemporană, a treia ediţie, „la palat” (5-15 mai), până la câteva notabile iniţiative chiar în Artele Focului. Excelenta iniţiativă de Ateliere deschise (2-13 mai) printre 17 creatori bucureşteni în ceramică-sticlă-metal face rapel cu etalarea departamentului omonim al Universităţii bucureştene de Artă la elegantul Muzeu de artă – Vila Simian din Râmnicu Vâlcea, până în 14 mai. Cu o lungă tradiţie, din 11 mai se deschide Salonul naţional al Sticlei la Galeria Orizont, manifestare aflată, de mai mulţi ani, în grija profesorului şi Lucian Butucariu. Se încearcă o panoramă a tuturor centrelor din ţară şi prezenţa notabilă a studenţilor. Iată, creaţia în sticlă nu are nimic „opac”.
În 2015, Revista Arta a cartografiat în două numere editoriale creaţia românească şi tendinţelor internaţionale în Artele Focului. „Ceramica” s-a copt prin luna iunie, iar „Sticla” la cumpăna anului, către 2016. Dosarul, coordonat de subsemnata, a interogat 20 de creatori, a refăcut istoria secţiei de la Universitatea de Artă Bucureşti, a provocat un dialog academic Cluj-Bucureşti între doua creatoare şi cadre universitare cu carieră emergentă european, Ioana Stelea şi Alexandra Mureşan. Am obţinut contribuţii străine cu perspective asupra galerismului şi muzeificării creaţiei actuale în sticlă. Art Glass se reformulează la parametrii majori ai vizualului de azi. Se declină în sculptural, ambient-luminiscent, instalaţionism, mixaj-obiectual şi irumpe pe palierul figurativului. În modernitatea târzie, calităţile estetice ale pastei oprite din incandescenţă pot fi contrariate, dejucate şi conjugate cu toate mixturile alcătuirilor plastice din vizualul contemporan. Subdiviziunile tehnologice ale creaţiei în sticlă se distribuie, generic, în: sticlă suflată, cristal optic (şi raportul lor particular cu colorarea în masă), familia recentă de forme produse prin fuziune şi coacere (mai economică dar şi mai imprevizibilă formal); apoi expresivităţile sticlei prin gravare şi exploatarea parametrului lumină-transparenţă. Faţă de contextul românesc trecut, sprijinit pe industria sticlei de dinainte de 1989, condiţiile creaţiei în ultimele două decenii sunt cu totul privative. Ancheta despre tendinţele domeniului pe arena mare şi în arealul naţional a relevat, în primul rând, momente de confesiune demne de o poetică a focului. Realizările semnalate în paginile nr. 16-17 ale Revistei Arta ţin deopotrivă de o vocaţie profundă şi de o inevitabilă ingeniozitate tehnologică adaptativă.
Gravura şi valorificarea instalaţionistă a ciobului de sticlă sunt un teritoriu nou, defrişat în atelierul universitar bucureştean. Am privilegiat un grupaj de informaţii despre palierul academic al artei sticlei la noi, pentru linia genealogică a creatorilor. Sunt nume inconturnabile intrate în posteritate (Zoe Băicoianu, Dionisie Popa, Adriana Popescu, Ioan Cadar), alături cu numele emergente ale zilei. Din geografia excelenţei în Art Glass, am încercat să facem un top al competiţiilor-colecţiilor, din care nu pot lipsi Kanazawa, Corning, Coburg, Bornholm, Biot, Novy Bor, Düsseldorf. Sunt borne profesionale, onorate pe generaţii de participarea artiştilor români. Am semnalat şi creatori cu carieră semnificativă în diaspora: Matei Negreanu, Monica Damian, Edward Leibovitz, Elena Graure Manta. Iar ansamblurile expoziţionale pe care le-au semnat şi itinerat european Mihai Ţopescu şi Ioan Nemţoi ne impun monumentalitatea sculpturală a sticlei de astăzi.
De mai bine de un sfert de veac, există prilejul expoziţional bucureştean al Saloanelor Sticlei. Au fost participări notabile din ţară: Cluj, Târgu Jiu, Turda, Buzău, Bistriţa. Iniţiativa Muzeului Olteniei din toamna lui 2014, sub patronajul ICOM-Glass, de a găzdui bienal o panoramă a creaţiei în sticlă românească, cu invitaţi străini, ne-a convins expoziţional de viabilitatea spectaculoasă a acestui domeniu şi, consecutiv, de necesitatea acestui dosar tematic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
