Ziarul de Duminică

Arte marţiale (II). Ultimii vor fi cei dintâi/ de Alexandru Ciolan

Arte marţiale (II). Ultimii vor fi cei dintâi/ de Alexandru Ciolan
16.03.2011, 13:44 501

Generalul Choi Hong Hi, creatorul, dătătorul de nume şiambasadorul artei marţiale cu cei mai mulţi practicanţi din lume,taekwondo (pronunţat tæcuóndo), s-a născut în 1918într-o zonă muntoasă aflată astăzi pe teritoriul Coreei deNord.

Pe atunci ţara era ocupată de japonezi, careinterziseseră practicarea artelor marţiale tradiţionale coreene(taekyon, combinaţie de dans şi gimnastică, cu mişcăricirculare şi fluide), singurele acceptate fiind cele aleocupanţilor.
Pe cât de firav tot pe atât de rebel, pe cât debolnăvicios tot pe atât de voluntar, Choi a fost exmatriculat lavârsta de 12 ani pentru că îndemna la revoltă împotrivajaponezilor. Dorind să-l disciplineze, tatăl său l-a trimis săînveţe caligrafia şi scrierea chinezească la unul dintre mariimaeştri coreeni. Când l-a văzut cât era de pricăjit, maestrul ahotărât că, pentru a se înălţa şi a se întări fizic trebuia să-lînveţe, pe lângă caligrafie, şi arta luptelor cu piciorul,taekyon, pe care o practica în secret, în pofidainterdicţiei japonezilor.
În 1937, Choi a plecat în Japonia să-şi continuestudiile. De-a lungul celor cinci ani petrecuţi la Kyoto şi Tokyo,în paralel cu studiile liceale şi universitare, s-a iniţiat şiperfecţionat în karate, stilul shotokan, ajungând să deţină centuraneagră 2 dan (gradul al doilea de maestru din cele nouăposibile).
În 1942 s-a întors în Coreea şi, ca să eviteînrolarea în armata japoneză (începuse al doilea război mondial),s-a ascuns. A fost prins şi dus sub arme, a încercat să dezertezeca să se alăture Armatei Coreene de Eliberare, dar a fost arestatşi trimis în închisoare la Phenian, sub acuzaţia de trădare. Urmasă fie executat pe 18 august 1945, dar, când mai erau numai treizile până la soroc, Coreea a fost eliberată şi a scăpat cuviaţă.
În celula din Phenian, ca să nu se urce pe pereţide plictiseală şi să nu-şi piardă condiţia fizică, a început sădezvolte un nou stil de lupte rezultat din combinaţia întretaekyon şi karate. Se povesteşte că primii lui elevi au fostcolegul de celulă şi gardianul, urmaţi la scurt timp de ceilalţideţinuţi, curtea închisorii devenind un dojo (sală în caresunt practicate artele marţiale japoneze).
După încheierea războiului şi eliberarea dinînchisoare, a fost numit locotenent în noua armată coreeană şi, deatunci înainte, în toate funcţiile militare pe care le-a deţinutşi-a instruit subordonaţii în noua artă marţială pe care o crease.Şi nu numai subordonaţii: primii străini pe care i-a iniţiat înceea ce considera a fi o sinteză superioară a celor două arte de lacare pornise au fost militarii americani staţionaţi în Coreea.Aceştia, pentru care nu existau alte arte marţiale decât judo şikarate, au numit noile tehnici "karate japonez" - şi numelecontinuă să fie folosit de americani până în ziua de azi.
În 1953, la semnarea armistiţiului care puneacapăt Războiului din Coreea, Choi era general de brigadă, comandantal unei divizii de infanterie şi scrisese primul manual de spionajmilitar apărut în Coreea (publicat la sfârşitul aceluiaşian).
În 1954, noua divizie de infanterie pe care acreat-o şi pe care o comanda devenise centrul în care erau formaţiinstructori ai noii arte marţiale, care în anul următor, 1955,odată cu recunoaşterea formală, avea să capete şi un nume oficial(ales, evident, de generalul Choi): taekwondo (din cor.tae "a lovi cu piciorul", kwon "a lovi cu cantulpalmei" şi do "cale" sau "artă" - prin urmare, "arta de alovi cu piciorul şi cu cantul palmei"). Taekwondo a fostdeclarat imediat, într-un avânt propagandistic propriu epociirăzboiului rece, sport naţional sud-coreean.
În 1959 a început cariera internaţională ataekwondo, odată cu turneul echipei alcătuite din Choi şi 19deţinători ai centurii negre de taekwondo prin ţări din OrientulÎndepărtat. În acelaşi an s-a născut şi Asociaţia Coreeană deTaekwondo, al cărei preşedinte nu putea fi altcineva decâtgeneralul Choi, care a publicat şi primul său text în coreeanădespre taekwondo. În 1960, Generalul a vizitat StateleUnite, unde a pus sămânţa noului sport. La întoarcerea în ţară afost numit şeful serviciilor secrete ale armatei sud-coreene, apoicomandantul unui Corp de Armată.
Cu un părinte atât de celebru şi de puternic,taekwondo s-a extins cu viteza fulgerului atât printresud-coreeni (devenind materie obligatorie de studiu în armată şipoliţie), cât şi printre militarii americani.
Din 1962 începe cariera de ambasador ageneralului Choi, pe care a îmbinat-o cu aceea de promotor înstrăinătate, peste tot pe unde a ajuns, al taekwondo-ului -şi avea să străbată, de-a lungul deceniilor, Asia, Americile,Europa (a ajuns şi în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi Iugoslavia,dar a ocolit România).
În 1966 se creează Federaţia Internaţională deTaekwondo (FIT), cu sediul la Seul, al cărei preşedinte estegeneralul Choi. În 1972, Federaţia (şi, odată cu ea, Preşedinteleei) se mută la Toronto, în Canada. Doi ani mai târziu, în 1974, areloc primul Campionat Mondial de Taekwondo, la Montreal, iar dinanul 2000 este probă olimpică.
Federaţia Română de Taekwon-do ITF a fost fondatăîn anul 2000. Tot de atunci avem, în baza de date a DCR, şi primaatestare în presă a cuvântului: "Tae kwon do este o artă marţialăcoreeană, care urmăreşte execuţia mişcărilor fără timp dereflecţie, totul devenind instinctual. Este ca o meditaţie înmişcare" (Cosmo, 1/ 2000 p. 37, comunicat de MădălinaScarlat).
Generalul Choi a decedat în iunie 2002, laPhenian, de cancer la stomac. Cu numai o lună în urmă apăruseîntr-o demonstraţie de taekwondo. Pe pagina de internet a FIT,declara, plin de mândrie: "Eu sunt omul cu cei mai mulţi discipolidin lume". Se gândea la cei peste 50 de milioane de practicanţi detaekwondo din peste 100 de ţări (între timp cifrele aucrescut)...
Exemplificări şi datări pentrusensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia atreia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire laEditura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog(absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesornavetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
AFACERI DE LA ZERO