Ziarul de Duminică

„Avem timpul înaintea noastră” (XXVII)/ de Ion Bulei

„Avem timpul înaintea noastră” (XXVII)/ de Ion Bulei

Autor: Ion Bulei

05.03.2015, 23:57 77

„Atacat drept criminal politic, mă văd silit să vorbesc” (II)
 

Dar vine războiul. La chemarea lui V.G. Morţun rămâne la Bucureşti, la girarea Ministerului de Interne în timpul ocupaţiei Puterilor Centrale. Ministrul liberal îi promite, în schimb, că va avea grijă de averea lui. Ca avere mobilă avea în vara lui 1916: 100 vagoane de grâu, 40 vagoane de porumb, 40 vagoane de ovăz, 10  vagoane de fasole, un vagon sămânţă treierată de trifoi, 10 vagoane floarea soarelui, 188 de boi, 40 de vaci mulgătoare, cu viţeii lor, 100 capete tamazlâc, 1.100 oi, 100 porci, 60 de cai şi iepe. Pivniţa avea 1.000 decalitri de vin de 15 ani, 6.000 butelii de 20-25 ani, 500 sticle de cognacuri, vinuri alese străine, un butoi de 25 decalitri de chirş fabricat de el în anii 1896, 1897, 1898, 900 de vin vechi. Nu s-ar zice că memorialistul nostru suferea de lipsuri materiale.

L. Kostaki (foto din arhiva revistei Magazin istoric) are idei bune despre situaţia diverselor ţări ale Europei la izbucnirea războiului. La analiza situaţiei României până la război, el constată că ţara a fost condusă mai mult de liberali, mai mult prin expediente, făcând şi refăcând aceleaşi legi. În opoziţie, crede simpatizantul conservator L. Kostaki liberalii nu stăteau prea mult, de frica de a nu se împrăştia, nefiind legaţi între ei de principii şi idei, ci de interese materiale; aşa că acest partid, de ordine la guvern, în opoziţie ameninţa cu demagogie şi dezordine. Răposatul rege Carol I îi spunea că preferă a-i avea pe liberali în guvern, în anticamera Palatului, decât să-i ştie pe stradă. „La guvern au fost pururea docili.” Liberalii, mai crede memorialistul, au împiedicat măsurile luate de conservatori de pregătire a armatei, în urma constatărilor din timpul  campaniei din 1913. IIC Brătianu, crede el, avea o mare calitate, nu vorbeşte şi este un perfect bizantin. E pentru alăturarea României la Triplice. „Progresul ţării româneşti se datoreşte în cea mai mare măsură sprijinului Germaniei”, o afirma el cu convingere.  Altfel, în  cazul României, Dumnezeu era prea sus, iar Franţa prea departe. În anii neutralităţii, ne informează el, la Petrograd se primeau de la Bucureşti două rânduri de rapoarte, unele de la Poklewsky Koziel care asigurau că România va intra în acţiune, şi altele de la ataşatul militar, colonelul Semenov, care deconsiliau alianţa cu România din cauza nepregătirii armatei şi a generalilor români. De aceea e trimis în România amiralul Weselkin. L. Kostaki ne redă părerile lui Weselkin, exprimate fără menajamente: „N. Filipescu e un ridicol insuportabil, cu pretenţii de bărbat de stat, Take Ionescu, un poltron care se îmbată cu propriile vorbe late. Românii transilvăneni din Regat, ne spune el, ameninţau mereu că se reîntorc în Ungaria ‚când nu li se plătea îndeajuns patriotismul.” Îi taxează de canalii. Pe Vasile Lucaciu îl consideră noroi, la fel pe ziarişii care nu se mai săturau de bani. Despre armată şi generali are părerea lui Semenov, adică proastă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO