Ziarul de Duminică

Bacalaureatul subminează economia naţională

Bacalaureatul subminează economia naţională/ de Lucian Vasilescu

Autor: Lucian Vasilescu

13.07.2012, 00:08 853

Rezultatele înregistrate la examenele de bacalaureat în ultimii doi ani produc efecte dramatice şi asupra bugetului de stat (care şi aşa nu se simte prea bine). Să mă explic: cei câţiva absolvenţi de liceu care şi-au luat BAC-ul în ultimii doi ani fie se vor şcoli la universităţi din străinătate, fie vor aplica (şi vor fi admişi pe locurile fără taxă) la universităţi de stat autohtone.

Ceilalţi, cei mulţi care au picat cu brio BAC-ul, s-ar fi bulucit la universităţile particulare unde, în contra unor taxe cu valoare de examen/ examene, ar fi obţinut, în mai mulţi ani (după buzunarul fiecăruia) diplome de licenţă (pasul unu) şi de master (pasul doi), dacă nu şi de doctorat (pasul suprem, pentru pretenţioşi şi rafinaţi). În tot acest timp, din banii cotizaţi de tinerii învăţăcei, universităţile particulare ar fi putut plăti cadrele didactice care, la rândul lor, ar fi plătit taxe la stat. Tot din banii junilor dornici de învăţătură superioară, universităţile particulare ar fi făcut profit, iar acesta ar fi fost impozitat de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Nu trebuie omise din calcul nici cheltuielile colaterale pe care tinerii studenţi (părinţii lor, de fapt) le-ar fi făcut cu ocazia fericitului eveniment al începerii studenţiei: achiziţia unui SUV sau măcar a unei limuzine mai acătării, că doar n-o să te duci la universitate cu tramvaiul, ca toţi rupţii-n cur, o vacanţă exotică alături de dragii de colegi, că doar n-o să te duci în tabără la Olăneşti, o hăinuţă-două de firmă - aşa, ca semn de respect faţă de instituţia de învăţământ, abonamente la saloane de smuls părul din nas şi de alergat pe benzi rulante şi încă alte produse şi servicii care nu pot lipsi din ghiozdanul niciunui student serios. Toate aceste cheltuieli studenţeşti ar fi produs, evident, venituri la bugetul de stat, ba chiar ar fi contribuit, într-o măsură deloc neglijabilă, la crearea de locuri de muncă.

Cum în ultimii doi mai mulţi sunt tinerii care n-au luat BAC-ul decât cei care l-au luat, e limpede că bugetul de stat a fost păgubit de sume însemnate, conform raţionamentului (de necontestat) expus mai înainte. Aşadar, a-i pica pe junii absolvenţi de liceu la bacalaureat poate fi privit ca un act de subminare a economiei naţionale.

Drept pentru care propun două soluţii, pentru ca asemenea practici iresponsabile să nu se mai repete.

Prima: diploma de bacalaureat să rămână în competenţa Ministerului Educaţiei, dar să fie înmânată elevului la înscrierea în clasa întâi (odată cu primul carnet de note) şi să devină "operaţională" după doisprezece ani, fără a condiţiona (stupid, tendenţios şi nedemocratic) acest lucru de studiile absolvite între timp.

A doua soluţie: pentru ca tinerii să nu mai fi expuşi permanent reformelor fără sfârşit din sistemul de învăţământ, gestiunea diplomelor de bacalaureat ar putea fi trecută din "parohia" ministerului de profil în aceea a Oficiilor de stare civilă. Concret, mult jinduitele diplome ar putea fi înmânate părinţilor când aceştia se duc să ridice certificatul de naştere al copiilor. În acest caz, diplomele ar putea fi folosite după nu mai puţin de 18 ani - fireşte, indiferent de studiile absolvite în această cea mai frumoasă perioadă a vieţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO