• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Balul Curtii

Balul Curtii

De un secol, de la ocuparea Bucurestilor de catre armata tarista in 1806, balurile se inscriau in peisajul cotidian, organizate fie in palatele inaltei societati, fie in saloanele hotelurilor ieftine, locul de petrecere al modistelor si ipistatilor. Acum, in seara zilei de 23 decembrie 1905, acestea pareau ca au invadat orasul, mai cu seama in zona centrala. Trasurile se insirau de-a lungul strazilor Campineanu, Stirbey Voda, Coltii, Doamnei, Academiei, Ienei, Blanari, ori pe primele sute de metri ale Caii Dorobantilor, unde se inaltau - impunatoare - noile resedinte ale fruntasilor politici. Zapada, cazuta din belsug peste noapte, fusese curatata de pe trotuare si de pe carosabil, insa domnea cu autoritate pe acoperisuri sau in vastele curti boieresti ce isi traiau ultimele clipe.

Domni cu bastoane negre si doamne elegante intrau ori ieseau cu graba din magazine, unii pentru a-si continua cumparaturile in pravaliile vecine, altii pentru a urca in trasuri sau in birje. De ce ocoleau noul tramvai electric care bantuia lenes prin Centru si riscau sa infrunte gerul din trasuri? Simplu: inca de pe vremea cand era tras de cai, acest "mijloc de transport in comun" servea - tocmai din acest motiv - doar functionarilor de rand si mitocanilor din mahalale pentru calatorii de placere prin inima orasului, ca sa se zgaiasca "din mers" la minunatiile de-acolo. Marile magazine "pariziene" de pe Calea Victoriei si din Piata Teatrului National, precum Portois & Fix sau Salonul Special de corsete al lui M-me Stephanie Schisler, nu erau de nasul oricui.

Pregatiri, bucurii si regrete
Vanzoleala din aceasta zi intampina marele Bal al Curtii si mai modestele baluri "particulare" ale Opozitiei ori ale functionarimii si chiar ale mitocanilor, care nu pierdeau nici o imprejurare sa petreaca. Balul fusese poruncit de Rege la insistentele principesei Maria, tematoare ca nu cumva interzicerea din anul trecut, cauzata de decesul printului Frederic de Hohenzollern, sa se transforme intr-un obicei. Era una dintre putinele placeri pe care ea si le permitea si, exceptand "seratele dansante" particulare, una dintre rarele ocazii de a evada cateva ore din inchisoarea numita Palatul Regal al lui Carol I. Intrucat "unchiul" nu renuntase la doliu, se hotarase ca balul sa se desfasoare la Teatrul National: in foyer si in sala de spectacol. Amenajarea acestora pentru un asemenea eveniment nu era o treaba usoara, cu atat mai putin acum, cand avusese loc premiera piesei Vaduva lui Daniel de Carmen Sylva chiar in ajun si in prezenta autoarei, iar spectacolul, cu o scenografie excesiv de bogata, se incheiase aproape de miezul noptii. Din fericire, in Romania mai exista - rari insa - si oameni capabili sa infrunte cu succes imposibilul. Toata ziua Ioan Kalinderu si Mihai Priboianu, primul din proprie initiativa, al doilea ca maresal al Curtii, au vegheat ca fotoliile sa fie scoase din sala si aranjate cu grija, pentru a fi imediat montate la loc, in vastul subsol al teatrului. La caderea serii, marea sala isi astepta oaspetii, mai stralucitoare ca niciodata si impodobita cu beteala argintie, cumparata "pe bani grei, daruiti de Mihai Sutu in numele Clubului Regal, de la Portois & Fix". Nu se incetatenise inca obiceiul de astazi al impodobirii "bradului de Craciun": Se bucurau de el copiii catorva persoane din inalta societate si ai principesei Maria, careia "bradutul" ii fermecase toate sarbatorile de Craciun ale copilariei. Absenta lui nu deranja, asadar, pe nimeni, sau, ma rog, pe foarte putini. A doua grija in ordinea prioritatilor, suportata financiar tot de catre Clubul Regal, a fost asigurarea bufetului. Mancarea rece a fost comandata la Hotelul Continental, iar dulciurile la Cofetaria Capsa, ambele case fiind si furnizoare ale Curtii. Cat priveste muzica, s-a optat pentru orchestra Operei, dirijata de "un fiu al batranului profesor Benedetti Franchetti". Pentru vestimentatie, datorita crizei de timp, s-a recomandat "tinuta de gala". Spectaculoasele costume de epoca croite dupa desenele pictorului Mirea nu vor mai desfata ochii. Si principesa Maria, si principele Ferdinand, care "in trecut abuzasera de talentul si imaginatia acestui artist", aveau ce sa regrete si regretau din suflet. Ce poate fi mai nesuferit pe lumea aceasta decat tinuta oficiala, de gala, de care se saturasera la Curte! Ar fi preferat chiar si costumele taranesti, dar "unchiul" a spus un simplu "nu" si a nimicit din fasa orice sugestie sau impotrivire. Pentru membrii Familiei Regale, cuvantul lui era litera de evanghelie. Ba parca pentru a da o lectie tinerilor principi, periculos de receptivi - dupa opinia sa - la chemarile slabiciunilor vulgare, suveranul a decis decalarea balului cu doua ore, cu alte cuvinte deschiderea lui la ora 19,00, motivandu-si ordinul cu o propozitie: un rege incepe lucrul in zori. Mai mult, din acest motiv petrecerea va dura pana la ora 22,00 fix! Maresalul Curtii, care tocmai se intorsese cu stirea ca "sala e gata de bal", s-a schimbat la fata. Cand sa-si mai anunte invitatii de aceasta schimbare? Regele a ridicat din umeri si i-a facut semn sa paraseasca incaperea. Disperat, Mihai Priboianu a trimis urgent curieri "pe la boieri" si a dat cateva telefoane la Guvern, intr-o jumatate de ora reusind totusi sa solutioneze o problema aparent de nerezolvat.

Loctiitorii Majestatii Sale
Catre ora 6,00 p.m., in piata Teatrului National au inceput sa soseasca primele trasuri, pe care vizitiii le-au tras sub peronul acoperit de la intrare, special construit pentru protejarea de intemperii a spectatorilor. Cum de vreo trei decenii se incetatenise obiceiul ca primii sositi la Balul Curtii sa fie vicepresedintii Jockey Club, societatea aristocratiei moldo-valahe "de sange", si de data aceasta primii sositi au fost domnii Manu si Marghiloman, vicepresedintii ilustrei asociatii. Generalul George Manu, fost ministru de razboi, era insotit de sotia sa Alexandrina, nascuta Cantacuzino. Mult mai tanarul Alexandru Marghiloman, pentru care - in opinia viitoarei Regine Maria - "politica parea de mai mica insemnatate decat castigatorii derbiului" hipic, stralucea alaturi de sotia sa, Eliza, nascuta Stirbey. Insotiti de sotii, cei doi au ocupat loja regala, ca loctiitori ai presedintelui de onoare al Jockey Club, regele Carol I. Asa voia protocolul. La intervale surprinzator de regulate, daca se tine seama de timpul nefavorabil, au sosit membrii fondatori, membrii permanenti si membrii titulari - exclusiv straini - ai Jockey Club, insotiti de sotii si de copiii care depaseau varsta de 16 ani. Dintr-un total de 236 de membri, lipseau doar 18 si aceia motivat. Pentru dansii, disciplina era o "chestiune de onoare". Intr-o jumatate de ora, marea sala de spectacol a Teatrului National gemea de lume. Si ce lume: crema inaltei societati romanesti! Arionestii, Balacenii, Cantacuzinii, Florestii, Ghiculestii, Lahovarestii, Rosettestii, Vacarestii, cu totii onorau cu prezenta lor balul hotarat de primul gentilom al Regatului. Tot conform unui protocol anume stabilit, nu se stie cand si la sugestia cui, a urmat sosirea membrilor Clubului Regal impreuna cu sotiile si copiii lor. Nu numai ca sponsorizau balurile Curtii. Aparitia lor prefata, de vreo 25 de ani, de la Incoronare, "intrarea in scena" a Familiei si a suitei regale. La ora 6,55 aprodul Palatului a intrat in foyer si, dupa ce a controlat din priviri multimea, care la vederea lui s-a despartit in doua, alcatuind un culoar de trecere de-o liniaritate perfecta, a anuntat cu glas de stentor sosirea Majestatii Sale Regele si a Altetei Regale impreuna cu principesa Maria. Franz Mandy, caruia ii displaceau instantaneele, astepta cu incordare in spatele aparatului de fotografiat intrarea Regelui. Nu-si putea permite sa rateze imortalizarea unui eveniment atat de important pentru cariera lui, mai cu seama pentru viitorul lui in functia de fotograf al Curtii. La un semn al domnului Priboianu, dirijorul a ridicat bagheta si sala a fost invadata de acordurile sublime ale Imnului Regal. Precedat de principi, Carol I a aparut in chenarul usii zambind fortat. Era singur. Regina Elisabeta invocase o migrena si ramasese acasa, nu inainte de a pretinde o mica favoare: sa se ingaduie Societatii de binefacere "Obolul", in fruntea careia se afla, sa distribuie cu aceasta ocazie copiilor nevoiasi darurile de Craciun. De la pierderea unicei fiice, evita orice reuniune mondena si nimeni, nici chiar augustul ei sot, nu cutezase sa o determine sa renunte la aceasta atitudine. Regele a raspuns curtenitor reverentelor si, ingaduind din priviri tinerei perechi princiare sa ramana in mijlocul invitatilor, s-a indreptat spre loja regala. Profitand cu abilitate de aceasta pauza in program, Mandy a executat o superba fotografie de grup.

Bomboane vieneze
Ajuns in loja intre cei doi vicepresedinti ai Jockey Club, Carol I a facut semn nepotului sau ca balul poate sa inceapa. In mod normal, semnul sau semnalul ar fi trebuit sa fie invitarea la vals a Reginei.
Imbujorat, timidul Ferdinand s-a inclinat usor dinaintea sotiei sale si impreuna, au facut primii pasi in acordurile valsului Bomboane Vieneze de Johann Strauss. "Principesa balaie" era de-o frumusete care taia respiratia. Pe cap avea o diadema de aur cu diamante de multe carate, imprumutata de la Regina, iar la gat o salba din aur alb cu diamante de mici dimensiuni, dar remarcabil de fine. Rochia lunga si orbitor de alba, adusa de la Coburg, unde ii fusese daruita de mama ei - Marea Ducesa Maria Alexandrovna - unica fiica a tarului Alexandru al II-lea, proiecta in jurul acestei fapturi minione o aura aproape supranaturala.
Cand efectul vrajii s-a mai temperat, au intrat in joc si celelalte perechi, carora li s-au adaugat si familiile Manu si Marghiloman, care, cu acordul Suveranului, au coborat in multime. Desi nu se facusera repetitii, perechile evoluau intr-o ordine desavarsita, cum nu vedeai nici la balerinii Operei. Vinovate de atingerea acestei perfectiuni erau desele petreceri particulare dansante, atat de dragi principesei Maria: "Sotul meu si cu mine luaram parte la aceste dansuri, care erau foarte frumoase si au ramas o amintire stralucitoare in analele bucurestene". Din loja regala, spectacolul trebuie sa fi fost minunat. La sfarsitul valsului, Carol I a aplaudat usor, de fapt simbolic, fiindca imediat a izbucnit un ropot de aplauze adresate fara indoiala capelmaistrului si orchestrei sale. Scena s-a repetat pana la ora 8,15 p.m., cand s-a luat o pauza pentru refacerea fortelor. Platourile au fost luate cu asalt. Apoi, lachei in haine de catifea cu zorzoane bogate au servit adultilor sampanie, iar copiilor - insirati langa peretele circular - limonada. Regele a iesit pe hol sa fumeze un trabuc. La ora 8,45 p.m., Majestatea Sa a facut semn ca balul poate sa reinceapa. S-a dansat pe muzica de Strauss, Supee, Offenbach, compozitorii cei mai iubiti in epoca.

Obolul balului
Peste o ora, cu sapte minute inainte de incheierea balului, doamnele care reprezentau Societatea "Obolul" s-au desprins din multime si au luat loc pe scena, in fata orchestrei. Ecaterina Cantacuzino, sotia presedintelui Consiliului de Ministri, a multumit Suveranului pentru aceasta favoare si, in numele Reginei, a chemat pe scena cativa copii sarmani, culesi de pe strazi, carora le-a inmanat pachete cu imbracaminte si dulciuri. Nu era un gest demagogic, de parada, nu ar fi permis Regina.
Societatea chiar se ingrijea de soarta a 852 de mici vagabonzi din Capitala, avand sucursale si in celelalte localitati ale Regatului. Cand ultimul copil si-a primit darurile, din loja regala au rasunat aplauze sincere, puternice, instantaneu izbucnind aplauzele "dansatorilor" si ale celor care, din diferite motive, preferasera sa ia locul in loji si sa priveasca balul.
Finalul acestui bal avea din initiativa Reginei o incarcatura morala: cei bogati sa nu uite ca exista si oameni - mult mai numerosi - fara avere, fara sanse, copii aproape goi, care nu au cunoscut niciodata caldura caminului, pe care au obligatia sa-i ajute. Tocmai pe acest fond moral, pe acest memento, la ora "22 fix" Imnul Regal s-a auzit din nou. Acordurile sale suferisera o transformare semnificativa: erau mai mult decat sublime, erau nationale.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743