Ziarul de Duminică

Bătrâna Doamnă în vizită la Cluj/ de Radu Constantinescu

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Radu Constantinescu

22.01.2015, 23:50 198

Textul, de acum clasic, al lui Friedrich Dűrrenmatt (premiera a avut loc în ianuarie 1956, pe scena Schauspielhaus din Zűrich) este din nou prezent în România. După Naţionalul bucureştean şi Bulandra, este acum rândul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj să monteze „Vizita bătrânei doamne”. Propunerea vine din partea directorului acestei instituţii, regizorul Tompa Gabor, care îşi motivează astfel opţiunea: „Au trecut aproape 60 de ani de la scrierea piesei, dar ea nu şi-a pierdut actualitatea. Fenomenul corupţiei continuă să funcţioneze la scară globală. Iată de ce spectacolul încearcă să transmită ideea că răzbunarea lui Claire Zachanassian nu se îndreaptă atât către Alfred Ill, cel care a părăsit-o odinioară, ci vizează, mai degrabă, întreaga comunitate înglodată în mediocritatea provincială; o comunitate care reiterează clişeele etice dictate de spiritul de turmă şi pătrunsă de aroganţa demagogică a propriei integrităţi, coruptă şi coruptibilă, în acelaşi timp, până în măduva oaselor.“

Cât priveşte modul de abordare a textului, regizorul a pornit chiar de la afirmaţia lui Dűrrenmatt după care piesa este o tragicomedie (singura, de altfel, din creaţia sa pe care o numeşte astfel !). „Şi în ciuda faptului, spunea Tompa Gabor la conferinţa de presă, că în vremurile moderne tragedia nu mai este posibilă, în adâncul poveştilor groteşti, cum este şi aceasta, aproape fără excepţie se ascunde sentimentul tragic. Societatea contemporană a îndreptat către o nouă matcă şuvoiul fluviului tragic aşa încât, în ziua de azi, nu soarta individuală, ci însăşi istoria este cea care îşi lichideză protagoniştii. Acest tragism îl interesează pe Dűrrenmatt şi în cazul comediilor. Ca pe Shakespeare, de altfel, ale cărui comedii sunt străfulgerate de o cruzime ascunsă. ”

Cruzimea nu lipseşte nici din montarea regizorului clujean. Dar este o cruzime abil disimulată de procesul lent, rafinat, dar ireversibil de dezumanizare şi degradare a conştiinţelor, de renunţarea la principii şi de acceptare, în cele din urmă, a târgului tragic propus de Claire Zachanassian. Comunitatea onorabililor cetăţeni din Gűllen involuează inexorabil de la entuziasmul euforic şi solidar cu Albert Ill, din secvenţele iniţiale, la ticăloşia din scena finală. Paşnicii concitadini, cu gândul la miliardul promis de Bătrâna Doamnă, devin fiare sângeroase, care nu se dau în lături de la uciderea celui pe care îl adulaseră. Soluţia regizorală care marchează această traiectorie morală este fără niciun echivoc: la adunarea publică unde avea să se decidă soarta lui Ill, toate notabilităţile oraşului apar în balconul primăriei, ca într-un ritual păgân, mascate în animale de pradă, „animale care pot fi vânate – cum explica Tompa Gabor – şi care au devenit ele însele vânători “.

 

Colaboratori: o echipă de elită

În realizarea spectacolului, regizorul Tompa Gabor s-a înconjurat de o echipă de colaboratori de elită. Astfel, scenografia, a cărei simplitate se dovedeşte funcţională pentru ritmul alert al reprezentaţiei, este semnată de Helmuth Stűrmer, pe a cărui carte de vizită figurează reprezentaţii realizate în ultimii ani la Théatre de la Ville din Paris, Deutsches Schauspielhaus din Hamburg, la operele din Karlsruhe şi Bonn, la Royal Shakespeare Company, dar şi la Naţionalele din Cluj şi Craiova.

Coloana sonoră aparţine unui compozitor care revine de fiecare dată în România cu mare bucurie – Vasile Şirli. Din anul 1990, el este directorul muzical al Disneyland Paris, pentru care a compus muzică originală, a produs şi a făcut aranjamentul muzical pentru numeroase spectacole. Cum a gândit Şirli „Vizita bătrânei doamne” ? Iată ce ne-a declarat: „Muzica acestui spectacol reprezintă percepţia mea faţă de ceea ce înseamnă lumea anilor ’50, valabilă perfect şi astăzi. Conceptul spectacolului m-a aruncat într-o lume pe care o uitasem şi care capătă acum o nouă valoare“.

Coregrafia este semnată de Johanna Bodor, membră a trupei Baletului din Gyor, iar măştile de Ilona Varga- Jaro, colaborator apropiat al regizorului Vlad Mugur în perioada 1996-2000.

În fine, dar nu în ultimul rând, alături de excelenta şi numeroasa distribuţie a Teatrului Maghiar, în spectacol a fost invitată pentru a interpreta rolul titular Magda Stief, angajată a acestui colectiv artistic până în anul 1971, când, împreună cu soţul ei, regizorul Vlad Mugur, a emigrat în Germania. Din 2007, Magda Stief este Membru Onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj.

 

Second hand – criteriu estetic

Un cuvânt special se cuvine rostit despre costumele acestui spectacol cu nu mai puţin de 28 de interpreţi! Performanţa de a îmbrăca interesant şi expresiv personajele aparţine Carmencitei Brojboiu, care ne-a făcut o dezvăluire inedită: „Lucrând la spectacol şi discutând despre comunitatea din Gullen, prima idee a fost aceea că vorbim despre o societate second-hand. Când am văzut decorul lui Stűrmer această idee mi-a fost întărită. Iată de ce, înainte de Crăciun, m-am gândit să umblu prin magazinele Clujului în căutare de  haine care să ilustreze această idee. Nu am avut mult de căutat; doar am traversat strada şi mi-am petrecut mai multe zile în second-handul din colţ. Aşa am adunat mormane de „personaje“  la un preţ incredibil. Sunt haine bune, de stofă, chiar unicat. Mă cunoşteau fetele de acolo şi căutam în saci, făcând naveta între teatru şi magazin. Aveam în minte actorii-personaje şi am ales hainele pe măsura fiecăruia, astfel încât nu a fost nevoie decât de puţin retuşuri.“

Un element interesant în alcătuirea costumelor îl constituie confecţionarea încălţămintei galbene a personajelor (cunoscuta metaforă a lui Dűrrenmatt, care marchează simbolic începutul trădării, momentul în care membrii comunităţii acceptă compromisul, implicit propunerea Bătrânei Doamne de a-l asasina pe Alfred Ill). Ei bine, o cizmărie din Cluj a adunat într-un timp record toată pielea galbenă din oraş pentru a realiza pantofii interpreţilor.

„Vizita bătrânei doamne” este, fără îndoială, un spectacol tulburător, de echipă orchestrată magistral de regizorul Tompa Gabor care, zâmbind amar, pare a ne spune complice: „Dűrrenmatt – contemporanul nostru!“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO