Ziarul de Duminică

Biblioteca Memoria/ de Ziarul de duminică

Biblioteca Memoria/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

28.02.2014, 00:00 66

Editura Polirom a lansat spre sfârşitul anului trecut o noua colecţie, „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri”, un proiect ce răspunde interesului constant al cititorilor pentru memorialistică. „Biblioteca Memoria” reuneste jurnale, memorii si autobiografii de ieri si de azi, cărti rare redate publicului după multa vreme, cărti consacrate, care si-au câştigat deja o faimă binemeritată, ori texte inedite. Volumele seriei constituie totodată un necesar recurs la istorie, reunind portretele personalităţilor si cronica evenimentelor din diferite epoci, pe care le redau din perspective multiple.

 

Alice Voinescu, Jurnal, 2 volume. Ediţie îngrijită, evocare, tabel biobliografic şi note de Maria Ana Murnu. Prefaţă de Alexandru Paleologu.

O mare conferenţiară, profesoară de istoria literaturii dramatice la Conservator, care atrăgea prin prelegerile ei o audienţă enormă. A trăit între 1885 şi 1961, a urmat cursurile profesorului Hermann Cohen, adept al Şcolii neokantiene, la Marburg, şi-a luat doctoratul la Sorbona cu o teză care a făcut vâlvă în mediile academice, i s-a propus o catedră la o universitate americană, a refuzat, a revenit în ţară, unde a ţinut prelegeri la Conservatorul din Bucureşti până în 1948, după care a fost închisă. Între 1925 şi 1939 a fost invitată la vestitele decade de la Pontigny din Franţa, unde se întâlneau mari personalităţi culturale ale Europei – Andre Malraux, Roger Martin du Gard, Andre Gide, Paul Langevin, Francois Mauriac, Charles du Bos, Ernst Robert Curtius ş.a. La insistenţele lui du Gard începe să-şi ţină, în 1929, jurnalul, pe care nu-l va întreupe până la moarte. Cele 32 de caiete de însemnări sunt publicate aproape în totalitate în aceste două volume.

Alice Voinescu urmăreşte cu pasiune destinul unor generaţii. Jurnalul lui Alice Voinescu cuprinde însemnări despre evenimente si personalităţi din perioada interbelică si postbelică. Printre cei ce-si găsesc locul in paginile cărtii se numără Nicolae Iorga, George Enescu, Regina Maria, Gala Galaction, Marietta Sadova, dar si oameni de cultura de prim ordin din afara tarii ca Andre Gide, Roger Martin du Gard, Paul Langevin, François Mauriac, Ernst Robert Curtius, cu o parte dintre acestia autoarea sustinind si o bogata corespondenţă.

„Cititorul de azi va descoperi in acest jurnal o lume pentru reprezentarea careia nu dispune decât de repere răzlete, doar partial si poate impropriu, eventual derutant, corelabile in contextul istoric si social. Desigur, figureaza aici multe celebritati, si romanesti si straine, figureaza si personalitati mai mult sau mai putin ilustre, dar si alte persoane doar notabile in epoca, a căror insemnatate s-a sters odată cu disparitia acelei lumi, plus nenumarate altele strict private dar de mare distinctie si calitate umana care contribuiau la stralucirea ei. In marturiile Alicei Voinescu celebritatile coboara de pe soclu, intra in cotidian si in familiar, apar in relatiile lor cu prieteni sau cu altii, preocupându-se de chestiuni mari sau minore, veseli sau suparati, circulând in societate ca simpli oameni la fel cu ceilalti, iar acesti «ceilalti» apar nu o data mai interesanti sau mai rezonabili. Pe parcursul jurnalului asistam la destinele generatiilor, pe care Alice Voinescu le urmareste cu interes, cu afectiune, cu grija.” (Alexandru Paleologu)

 

George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi

Ediţie îngrijită, prefaţă şi table cronologic de Z.Ornea. Scrise din pozitia de adversar politic al conservatorilor junimisti, Amintirile lui George Panu au contribuit, potrivit lui E. Lovinescu, la fixarea societatii literare in constiinta publica si l-au transformat pe autor in cel mai important memorialist al gruparii. Tabloul spiritual al „Junimii” este reconstituit prin descrierea momentelor sale cheie – banchete aniversare, prelegeri, primul ministeriat al lui Maiorescu, politica printre junimisti –, dar si prin portrete celebre – Eminescu, Creanga, Pogor, Alecsandri sau Carp. Aparute initial in publicatia Saptamina, marturiile lui George Panu dovedesc intuitie de gazetar experimentat si captiveaza cititorul prin farmecul relatarii si detalii mai putin cunoscute din istoria gruparii.

Amintirile lui G. Panu se refera – strict vorbind – la numai trei ani din viata «Junimii» (1872-1875). Li s-ar putea deci reprosa ca nu sint suficient de concludente sau ca sint lacunare. Observatia ar putea fi inregistrata, daca am sta inaintea unei cronici sau a unor procese-verbale comentate. Scrierea lui Panu tine insa de o alta increngatura, in care climatul particular e acel al memoriilor, cu tot ceea ce semnifica si presupune genul. Autorul opereaza cu material si personaje reale, expunerea e directa, iar fabulatia pastreaza (pentru perioada circumscrisa) cronologia stricta a evenimentelor. Asa cum au fost (sau tocmai de aceea), voit dezlinate, repudiind organizarea metodica, deloc calofile, Amintirile lui Panu au ramas. Nu numai ca un document doldora de informatii si un tablou psihologic, de atmosfera, al ilustrei grupari, ci ca o pagina cu totul notabila a literaturii noastre memorialistice.” (Z. Ornea)

George Panu (1848-1910), jurist, memorialist, publicist, critic literar si om politic. Absolva literele la Universitatea din Iasi, iar in 1872 devine membru al „Junimii”. Ajutat de Titu Maiorescu, obtine o bursa si studiaza istoria, literele si stiintele juridice la Paris si Bruxelles. Isi ia doctoratul in drept la Bruxelles si revine in tara in 1879, profesind ca procuror, apoi ca avocat. Devine membru al Partidului National Liberal; este deputat din partea acestui partid si sef de cabinet al Ministerului de Interne. In 1887 publica celebrul pamflet antidinastic Omul periculos, care ii atrage o condamnare la doi ani de inchisoare. Se sustrage de la pedeapsa fugind in strainatate, unde va ramine un an. Se alatura Partidului Conservator, pe care il va parasi in 1901, pentru a se reapropia de liberali. Activitatea sa politica a fost dublata de o intensa activitate publicistica. A editat si a colaborat la mai multe periodice, intre care Cronica, Ziua, Convorbiri literare si Epoca. S-a remarcat de asemenea prin volumulPortrete si tipuri parlamentare (1893). In 1908 a aparut primul volum din Amintiri de la „Junimea”. George Panu a murit in 1910, anul in care pregatea pentru tipar al doilea volum al Amintirilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO