Ziarul de Duminică

Biblioteca românească/ de Stelian Ţurlea

Biblioteca românească/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea

23.01.2014, 23:58 67

Probabil una dintre editurile care publică cel mai constant literatură română, indiferent de gen - poezie, roman, critică -, este Paralela 45, care a şi iniţiat cu ani în urmă mai multe colecţii. Îmi este greu să definesc diferenţele dintre ele, deoarece toate publică scriitori români din aproape toate generaţiile, toate genurile, inclusiv experimente. Între aceste colecţii, cea mai căutată şi de succes este „Biblioteca românească”. Iată şi câteva dintre cele mai recente titluri.

Viorel Marineasa – Înainte şi după (războiul rece). Proză scurtă şi foarte scurtă.

Născut în 1944 în satul Ţipari, judetul Timiş, absolvent Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timisoara, la care avea sa ajunga dupa 1990 profesor de jurnalistică, fondator, redactor si conducător de reviste şi edituri, Viorel Marineasa a publicat mai multe romane şi volume de proză scurtă şi e celebru pentru „bănăţenismul” scrierilor sale.

Acestă recentă apariţie, comentată de Ion Bogdan Lefter pe coperta a patra, nu se dezminte:  „Întotdeauna mare povestitor de istorii mici, decupate grijuliu din realitatea înconjurătoare, Marineasa e un extraordinar portretist: «tabletele» sale descriu personaje si le rezuma destinele, pe un ton aparent naiv, punind – in fond – la bataie o gama extinsa de procedee narative, trucuri, sofisticarii. Rezulta biografii deopotriva vesele si impresionante, cutremuratoare pe alocuri.. Marele mester miniaturist capteaza totul in text, cu aer de «obiectivitate», de fapt compatimind alaturi de victimele sale si totodata  amuzindu-se pe seama lor, caci, in versiunea Marineasa, «Comedia umana a Banatului» e  de un haz nebun, sfâşietor...”  Cartea, nu mai mare de 150 de pagini, se împarte în trei: „Să bei şampanie din pantoful secretarei lui Teohari Georgescu”, „Nema problema”, „Găluşte cu prune pe ritmuri de Louis Armstrong”. Sub fiecare din aceste titluri se găsesc proze surprinzătoare şi savuroase.

 

Mihai Dragolea - Proces de creponare cu păianjeni, zmeură şi ceaţă. Roman

Născut în 1955 în Petrosani, Mihai Dragolea  a absolvit Facultatea de Litere a Universitatii din Cluj, a fost redactor si membru al revistei Echinox, profesor si redactor la TVR Cluj. Prozator, critic literar si eseist, a publicat mai multe romane şi volume de critică.

Probabil oricărui cititor îi este greu să-şi imagineze un „roman de nici 70 de pagini! Iată că se poate, iar autorul lui nici măcar nu este la prima ispravă de aceste fel. Şi pe el îl prezintă tot Ion Bogdan Lefter:  „Cehovian si caragialian in reteta proprie, observator atent al realitatii din jur, cu ochi in acelasi timp tandru si necrutator, atras mai ales de varietatea uimitoare a tipologiei umane, a mentalitatilor si moravurilor, a publicat din 1999 incoace patru culegeri de proze scurte si un microroman, la care-l adauga acum pe al doilea. Nimic spectaculos, la prima vedere: povestea unei «scurte intoarceri acasa» in Dominin, sat româno-săsesc, prilej de regasire a unui loc scapatat si de reamintire a  trecutului, cu o intreaga pleiada de figuri, care de care mai derizorii. Tot intr-o autoironie diminuanta o tine si personajul narator, afisind, in pragul senectutii, o blinda resemnare.”

 

Liviu Georgescu – Ikebana. Poezie. Postfaţă de Dan Cristea

Liviu Georgescu nu are nevoie de prezentare, a scris mult şi a publicat mult, inclusiv la această editură şi chiar în această colecţie. De astă dată, poeziile sunt însoţit de un admirabil scurt text crictic al lui Dan Cristea, care spune despre Liviu Georgescu că este „un poet dificil, mânuitor al unor armate de cuvinte rebele, care intră uneori în coliziune”, „un poet legat nu atât de teme, cât de cuvinte” şi care percepe lumea ca pe o „continuă posibilitate”. Iată un poem „nostalgie”:  „El canta la violetele galbene cum gambele ploii/  si linistita-i e mintea/ soarele e fix in cerul de cremene/ si cosasii au intrat in muncile toamnei/sunete stranii intra prin sticla/   si ne acopera cu florile dalbe/  pe patul de lemn/  fruntile au cazut smerite pe aripi de ingeri/  lanuri de grau si porumb sunt culcate/  de cosasii veacului/  coasele lor sunt clopote indepartate / rascolind vazduhul de aur.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO