• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

Biografii comentate (XIII). George Creel, pionierul propagandei americane/ de Călin Hentea

Biografii comentate (XIII). George Creel, pionierul propagandei americane/ de Călin Hentea

Autor: Calin Hentea

16 mai 2013 85

Repere biografice. George Creel şi-a început în 1894 activitatea ca reporter al ziarului Kansas City, remarcându-se drept un jurnalist de investigaţie destul de agresiv, pe teme sociale controversate în epocă precum exploatarea muncii copiilor sau prostituţie. Fiind remarcat de viitorul preşedinte Woodrow Wilson în timpul campaniei electorale a acestuia din 1916, George Creel a fost numit la conducerea Comitetului de Informare Publică înfiinţat în aprilie 1917 pentru susţinerea efortului de război a SUA proaspăt angajată în prima conflagraţie mondială. În această poziţie, contribuţia lui Creel a fost remarcabilă prin inovaţiile şi amploarea campaniilor de propagandă derulate nu numai împotriva germanilor şi mai apoi contra Rusiei sovietice, dar mai ales pe plan intern. După război, în 1920, Creel şi-a publicat memoriile sub titlul How We Advertised America, plus numeroase alte lucrări. În 1934, cel care-l sprijinise cu mult succes la public în campaniile sale pe preşedintele Woodrow Wilson, a pierdut în faţa romancierului Upton Sinclair nominalizarea Partidului Democrat pentru funcţia de guvernator al Californiei. După cel de-al Doilea Război Mondial, Creel a fost un apropiat al senatorului Joseph McCarthy şi al viitorului vicepreşedinte şi preşedinte Richard Nixon în politica lor anti-comunistă privind „Spaima Roşie”.

 

Contribuţii. Principala sarcină pe care preşedintele Wilson i-a încredinţat-o lui Creel  şi Comitetului condus de el, a fost aceea de „a vinde războiul” cetăţenilor americani, care, în mod tradiţional, erau neutri faţă de conflictele de pe bătrânul continent. În acest scop, Creel a lansat o vastă campanie de afişe pentru stimularea americanilor de a se angaja voluntari în război, precum şi pentru a contribui la împrumuturile de război (Liberty Bonds). Marile staruri ale Hollywood-ului (Charlie Chaplin, Douglas Fairbanks, Mary Pickford) au fost convinse de Creel să participe la această uriaşă campanie de propagandă pentru voluntariat pe front şi strângerea de fonduri acasă, ceea ce nu se mai întâmplase până atunci, dar va deveni un fapt obişnuit al vieţii politice americane. O altă inovaţie a lui Creel a fost aşa numita campanie Four Minute Man / „Oamenii de patru minute”, reprezentând discursurile şi adresările publice ale circa 75 000 de voluntari grupaţi într-o reţea coordonată de Comitet, care, pe baza instrucţiunilor de la centru primite prin telegraf, vorbeau oamenilor în locuri aglomerate, timp de patru minute, despre efortul de război american (Cole, 1998, International Encyclopedia of Propaganda, Fitzroy Deaborn Publishers, p. 155). Tot Creel a fost autorul unor texte/broşuri de propagandă difuzate în tiraje de masă (şapte milioane de exemplare) precum How the War Came to America / „Cum a ajuns războiul în America”, cu ajutorul voluntar al tinerilor cercetaşi americani (Boy Scouts). Spre deosebire de propaganda britanică de la Crewe House, propaganda Comitetului condus de George Creel a evitat tema atrocităţilor atribuite germanilor pentru a crea efecte emoţionale imediale, în schimb a accentuat personalitatea preşedintelui Wilson. Tot Comitetului Creel i se datorează popularitatea deosebită în Europa a celor paisprezece puncte wilsoniene de pace (dintre care cel referitor la dreptul la autodeterminare al naţionalităţilor europene a subminat puternic Imperiul habsburgic), precum şi primirea deosebit de călduroasă ce i-a fost rezervată preşedintelui Wilson la sosirea în Europa, la Paris, cu ocazia tratativelor de pace postbelice.

 

Evaluări. George Creel este asimilat propagandei americane din timpul Primului Război Mondial, Comitetului de Informare Publică pe care l-a condus, ajungând să i se spună „Comitetul Creel”. Lui i se datorează atât inocularea convingerii americanilor de a susţine atât efortul de război al Statelor Unite în a doua parte a Primului Război Mondial, cât şi - prin contra-reacţie - ulteriorul izolaţionism manifestat de opinia publică americană faţă de conflictul european în perioada 1939-1941 şi faţă de propaganda puterilor europene, Marea Britanie şi Germania, privind antrenarea SUA în cel de-al Doilea Război Mondial. În bună măsură această neîncredere a americanilor în propaganda politică intervenţionistă sau de sorginte europeană s-a datorat dezvăluirilor privind descrierea mecanismelor de manipulare a opiniei publice publicate de George Creel în cartea sa How We Advertised America (Cull, 2003, Propaganda and Mass Persuation. A Historical Encyclopedia, 1500 to the Present, ABC-CLI,O p. 99).

 

Născut pe 1 decembrie 1976 la  Blackburn, Missouri - decedat pe 2 octombrie 1953 la San Francisco, preşedintele Comitetului de Informare Publică

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867