• Leu / EUR4.7576
  • Leu / GBP5.4657
  • Leu / USD4.1938
Ziarul de Duminică

Biografii comentate (XX). Jane Fonda sau carisma unei vedete activiste/ de Călin Hentea

Biografii comentate (XX). Jane Fonda sau carisma unei vedete activiste/ de Călin Hentea

Autor: Calin Hentea

4 iul 2013 382

Repere biografice. Fiică a marelui actor Henry Fonda şi de două ori câştigătoare a premiului Oscar (pentru rolurile din „Klute”, în 1971 şi din „Întoarcerea acasă”, în 1978), o frumuseţe şi o prezenţă publică remarcabilă, Jane Fonda este o legendă vie a filmului şi a societăţii americane. Filmografia sa deosebit de stufoasă şi de variată (de la frivolele Cat Ballou - 1965, şi Barbarella - 1968, la filmele de atitudine Julia - 1977, The China Syndrome - 1978 sau nostalgice - On Golden Pond - 1981) se completează cu o viaţă privată agitată şi cu o constantă şi percutantă implicare activă în viaţa publică şi politică americană.

Descriindu-se drept o liberală şi o feministă, Jane Fonda a purtat, de-a lungul impresionantei sale cariere de activistă politică şi socială, campanii împotriva Războiului din Vietnam, a celui din Irak, în sprijinul Mişcării pentru drepturi civile (inclusiv în sprijinul lui Huey Newton (1942-1989) şi a „Panterelor negre”), pentru drepturile indienilor - nativi americani, împotriva violenţei asupra femeilor, dar şi pentru sănătate prin exerciţii fizice. În campania prezidenţială americană din 2004, republicanii au asociat imaginea lui Jane Fonda pentru a-l ataca pe candidatul democrat John Kerry, speculând o fotografie a celor doi surprinşi în timpul unei demonstraţii împotriva Războiului din Vietnam.

În anii '80 şi '90, Jane Fonda a devenit vedeta unei extrem de populare serii video şi a unui album de exerciţii aerobice pentru întreţinerea tonusului şi siluetelor feminine intitulat Jane Fonda’s Workout. A fost căsătorită cu trei mari personalităţi: regizorul de film Roger Vadim (1928-2000) (cel ce o descoperise pe Brigitte Bardot), cu activistul Tom Hayden şi, în fine, cu creatorul postului de televiziune CNN, Ted Turner. În 2005 şi-a publicat autobiografia, My Life So Far / ”Viaţa mea de până acum”, ce aduce nuanţe inedite asupra vieţii sale.

 

Contribuţii. În 1970, împreună cu Donald Sutherland, Jane Fonda a întreprins un turneu de spectacole-vodevil anti-războinice intitulat Free The Army, parafrază la expresia Fuck The Army, prin care cei doi actori încercau un dialog cu soldaţii de pe coasta de Vest a Statelor Unite, din perspectiva trimiterii acestora în Vietnam. A urmat o campanie de discursuri ale lui Jane Fonda în campusuri universitare pentru a strânge fonduri destinate unei organizaţii a veteranilor de război ce se opuneau intervenţiei militare din Vietnam.

În cursul discursului său de la Universitatea din Michigan, Jane Fonda a afirmat că I would think that if you understood what Communism was, you would hope, you would pray on your knees, that we would someday become communists / „Mă gândesc că dacă aţi înţelege ce a fost comunismul, v-aţi dori, v-aţi ruga în genunchi să ajungem şi noi cândva comunişti”. În iulie 1972, Jane Fonda, deja fiind o mare vedetă a Hollywood-ului cunoscută în toată lumea, a făcut o vizită la Hanoi, capitala Vietnamului de Nord comunist, supusă masivelor bombardamente strategice americane. În timpul acestei controversate vizite, Jane Fonda a făcut zece înregistrări la Radio Hanoi, prin care a susţinut punctul de vedere nord-vietnamez şi l-a încriminat pe cel oficial, american, dar mai ales s-a lăsat fotografiată într-o baterie antiaeriană nord-vietnameză, fiind ulterior „botezată” Hanoi Jane. În discursurile sale radiofonice din Hanoi, Jane Fonda a afirmat: „Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat dincolo de orice îndoială, pe timpul vizitei în această ţară, este acela că Nixon nu va fi niciodată în stare să frângă spiritul acestui popor; el nu va fi niciodată în stare să întoarcă Vietnamul de nord şi de sud spre o neo-colonie a Statelor Unite prin bombardamente, prin invazie, prin orice altceva. (...) Dar acum, în ciuda tuturor bombelor, în ciuda tuturor crimelor create şi comise împotriva sa de către Richard Nixon, acest popor îşi stăpâneşte propriul pământ, îşi construieşte propriile şcoli în care sunt alfabetizaţi copiii, iar analfabetismul este şters complet, nu mai există prostituţie, aşa cum era pe timpul colonialismului francez. Cu alte cuvinte, acest popor a luat puterea în mâinile sale şi îşi conduce propria viaţă”. Fotografiile cu Jane Fonda în bateria antiaeriană nord-vietnameză au făcut rapid înconjurul lumii, fiind intens exploatate propagandistic de regimurile comuniste, la fel ca şi declaraţiile vedetei, care nu credea în acuzaţiile de tortură sistematică aplicate piloţilor americani căzuţi prizonieri în Vietnam.

După încheierea războiului, Jane Fonda a dorit să facă un film care să înfăţişeze traumele adevărate lăsate asupra combatanţilor americani şi familiilor acestora, finanţând împreună cu producătorul independent Jerome Hellman, Coming Home / „Întoarcerea acasă” în regia lui Hal Ashby (1929-1988), în care şi-a asumat rolul principal. Acest film a împărţit Oscarurile din 1978 cu „Vânătorul de cerbi” al lui Michael Cimino (n. 1939) (Darian, 1985, Mirajul statuetei de aur, Meridiane, p. 279).

În 1988, într-un interviu acordat Barbarei Walters (n. 1929), Jane Fonda şi-a cerut scuze public veteranilor americani şi familiilor acestora pentru daunele morale pe care le-ar fi provocat acţiunile sale antirăzboinice. Ulterior, pe 31 martie 2005, în populara emisiune de televiziune „60 de minute”, Jane Fonda a revenit asupra trecutului său politic, declarând că nu regretă nimic din activismul său anti-războinic din anii '70, cu excepţia fotografiei sale în bateria antiaeriană nord-vietnameză, care a fost exploatată propagandistic, la fel ca şi povestea prizonierilor de război americani. În 2010, în cadrul talk-show-ului lui Larry King de la CNN, Jane Fonda s-a declarat o victimă a falsului mit Hanoi Jane, creat de dreapta americană în urma opoziţiei sale faţă de războiul din Vietnam şi a vizitei sale la Hanoi.

 

Evaluări. Jane Fonda, o vedetă extrem de carismatică şi credibilă a influentului show-business nord-american, este poate unul dintre cele mai elocvente exemple (John Lennon fiind un altul) privind eficacitatea atragerii atenţiei mass-media spre o anumită problemă politică sau socială, atunci când această acţiune este desfăşurată de o mare personalitate publică ce nu aparţine în mod direct lumii politice. Chiar dacă, asemenea majorităţii artiştilor, Jane Fonda este pasională, impredictibilă şi fluctuantă în atitudinile sale de-a lungul timpului, ea ştie, datorită talentului nativ şi profesiei sale, cum să-i vorbească publicului pentru a-l convinge. De fiecare dată Jane Fonda a fost sinceră în susţinerea mesajului său, fiind mereu suficient de bogată pentru a nu urmări câştiguri personale, având însă totul de pierdut - simpatie publică, fani, contracte de filmare, de publicitate etc. Jane Fonda a participat în mod direct, s-a implicat activ în sprijinul cauzelor în care a crezut şi pentru care a militat, donează din banii săi şi şi-a pus în joc propria reputaţie. Toate acestea reprezintă argumente pentru care o mare vedetă internaţională poate constitui unul dintre cei mai percutanţi vectori de propagandă pentru o cauză politică (actorul Sean Penn fiind un alt exemplu), atunci când aceasta se implică cu fermitate în dezbaterea publică respectivă.

Pe de altă parte, cercetătorii americani Jowett şi O’Donnell consideră că deşi valoarea propagandistică a unei celebrităţi pentru a atrage atenţia asupra unei chestiuni este foarte mare, foarte rar publicul consideră acel personaj drept o sursă credibilă de opinii şi judecăţi de valoare şi în concluzie chiar dacă toată lumea a auzit-o pe Jane Fonda pledându-şi convingerile împotriva Războiului din Vietnam, ea nu a fost considerată de public o expertă în politica externă (Jowett & O’Donnell, 2006, Propaganda and Persuasion, Thousand Oaks, California, Sage Publications Inc, p. 120)

 

Jane Fonda - născută Lady Jayne Seymour Fonda pe 21 decembrie 1937 la New York, actriţă şi activistă social-politică

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7576
Diferență: 0,2022
Ieri: 4.7480
Azi: 4.1938
Diferență: -0,1024
Ieri: 4.1981
Azi: 5.4657
Diferență: 0,715
Ieri: 5.4269
Azi: 4.1895
Diferență: 0,2153
Ieri: 4.1805