• Leu / EUR4.7559
  • Leu / GBP5.4795
  • Leu / USD4.1941
Ziarul de Duminică

Biografii comentate (XXXIX). George Orwell (pseudonimul lui Eric Blair), romancierul antistalinist / de Călin Hentea

Biografii comentate (XXXIX). George Orwell (pseudonimul lui Eric Blair), romancierul antistalinist / de Călin Hentea

Autor: Calin Hentea

14 nov 2013 345

Repere biografice. George Orwell s-a născut în India într-o familie de clasă mijlocie a fostului Imperiul britanic, fapt care i-a asigurat o educaţie conformă tradiţiilor britanice urmate de studii la colegiul Eton. Această formaţie intelectuală nu l-a scutit pe Orwell de umilitoare privaţiuni materiale, precum slujba de spălător de vase la un restaurant parizian în anii 20 sau cele din iarna lui 1946, când bolnav fiind, a trebuit să-şi pună mobila pe foc pentru a se încălzi. În 1928, Orwell şi-a început cariera de scriitor la Paris printr-un articol ce critica cenzura aplicată în Anglia scrierilor despre care se considera că afectau decenţa publică. La scurt timp după ce s-a căsătorit în iunie 1936 cu Eileen O'Shaughnessy, el s-a înrolat în Războiul civil din Spania de partea republicană, împotriva fascismului şi a lui Franco, beneficiind de sprijinul Partidului Laburist Independent britanic.

În Barcelona şi în Catalonia, Orwell a cunoscut îndeaproape luptele dintre diferitele facţiuni şi partide de stânga comuniste şi socialiste spaniole, manevrele Rusiei sovietice şi ale lui Stalin în confruntările ideologice, fiind acuzat de presa comunistă controlată de sovietici că el ar fi fost, în fond, un fascist. A fost grav rănit pe frontul din Arangon de un lunetist, iar la întoarcerea în Anglia s-a înscris în 1938 în Partidul Laburist Independent. Declarat inapt pentru orice fel de serviciu militar, el a fost în cele din urmă primit în Home Guard-ul britanic care ducea lipsă de oameni în condiţiile bombardamentelor naziste. Abia în august 1941 a fost angajat la BBC Eastern Services pentru a contracara propaganda nazistă în coloniile britanice din India şi Burma, confruntându-se astfel cu rigiditatea şi birocraţia instituţională. În septembrie 1943 a demisionat din BBC şi apoi din Home Guard, fiind concentrat pe scrierea „Fermei animalelor”.

Un an mai târziu în septembrie 1944, dezgustat de neintervenţia lui Stalin pentru a salva insurecţia poloneză din Warşovia din considerente politice, el s-a exprimat virulent în ziarul de stânga „Tribuna”, împotriva laşităţii politicienilor britanici. În aprilie 1944 „Ferma animalelor” era gata pentru publicare, dar manuscrisul a fost refuzat de mai mulţi editori, deoarece era apreciată drept un atac împotriva regimului sovietic care era un aliat esenţial în război în acel moment. Cartea a apărut abia în august 1945 şi s-a bucurat de un imens succes pe fundalul angoaselor şi a climatului tulbure de după război.

Deşi era din ce în ce mai bolnav, în decembrie 1948 Orwell a reuşit să termine romanul care va avea un şi mai mare succes „O mie nouă sute optzeci şi patru”. În martie 1949, internat pentru tuberculoză în sanatoriul de la Gloucestershire, Orwell i-a furnizat unei angajate de la Ministerul de externe britanic o listă cu autori, actori şi chiar funcţionari britanici (publicată abia în 2003) în care nu se putea avea încredere în condiţiile Războiului Rece şi despre care el credea că aveau simpatii de stânga şi comuniste.

 

Contribuţii. În eseul său din 1946 intitulat „De ce scriu”, Orwell mărturisea că a dorit mereu să îmbine lucrările politice cu arta (Cull, 2003, Propaganda and Mass Persuation. A Historical Encyclopedia, 1500 to the Present, ABC-CLIO, p. 280); tot ceea ce scrisese după 1936 şi experienţa traumatizantă a Războiului civil spaniol era îndreptat direct sau indirect împotriva totalitarismului şi a socialismului democratic aşa cum era înţeles de Orwell. După scrierile sale antebelice privind sărăcia, injustiţia socială şi ipocrizia sau drama spaniolă, principalele lucrări pentru care George Orwell a rămas în conştiinţa umanităţii sunt romanele alegorice sau fabulele politice „Ferma animalelor” (1945) şi „O mie nouă sute optzeci şi patru” (1949).

 

„Ferma animalelor”. Este o fabulă a Revoluţiei ruse purtătoare a unui transparent mesaj antistalinist, rezultat atât din experienţa personală a lui Orwell pe frontul Războiului civil din Spania, (unde a fost ostracizat drept fascist de către presa de propagandă sovietică), cât şi din politica de război a lui Stalin. Pentru a scăpa de opersiunea familiei de fermieri (familia Ţarului), animalele în frunte cu porcii (boşevicii) se revoltă, preluând conducerea fermei sub lozinca „Toate animalele sunt egale”. Treptat idealurile revoluţiei se pierd, unul dintre porci Napoleon (Stalin), prin manevre de culise şi în detrimentul porcului luptător Snowball (Troţki) preia puterea asupra celorlalte animale, iar sloganul iniţial înscris pe peretele grajdului devine „Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele” (Karolides, 2007, 100 de cărţi interzise, Paralela 45, pp. 92-93). În acest fel Orwell a reuşit o foarte convingătoare descifrare a mecanismelor Revoluţiei bolşevice şi în acelaşi timp o contrapropagandă de succes împotriva lui Stalin şi implicit a regimului său criminal şi de teroare, exact în momentul în care acesta se afla la apogeu ca învingător în Marele Război pentru Apărarea Patriei.

 

„O mie nouă sute optzeci şi patru”. Ultimul roman politic al lui Orwell a fost construit având la bază un puternic mesaj antitotalitar, titlul său, „1984” - ales prin simetrie cu anul terminării manuscrisului 1948 - trăgând un semnal de alarmă privind pericolele ce se pot abate, într-un viitor previzibil, asupra democraţiei, inclusiv asupra Marii Britanii. Personajul central al romanului este un modest funcţionar, Winston Smith, ce simbolizează prin profilul şi numele său victima perfectă a unui stat totalitar, în cazul de faţă Oceania (Anglia şi SUA), condusă de un dictator numit Big Brother. Exprimând temerile Lumii libere faţă de ameninţarea din ce în ce mai palpabilă a agresiunii cumunismului sovietic manifestat la începuturile Războiului Rece, Orwell a concentrat în acest univers totalitar Oceania, rival al Eurasiei (Europa continentală) şi Eastasia (Asia) o serie de instituţii, trimiţând mai degrabă spre Uniunea Sovietică şi regimul lui Stalin, decât spre recenta învinsă Germania nazistă şi regimul fascist: Ministerul Adevărului = Ministerul propagandei, Poliţia Gândirii = NKVD/KGB etc., Ministerul Dragostei = Ministerul de Interne destinat torturii şi spălării creierului, Ministerul Belşugului = Ministerul Economiei, Ministerul Păcii = Ministerul de Război, Partidul unic etc. În aceste condiţii, în Oceania a ajuns să se practice cu titlu obligatoriu Newspeak / Noua Limbă oficială a statului (aluzie directă la „limba de lemn”) şi mai ales  Doublethink / „Gândirea dublă”, care permitea afirmarea unor lozinci precum „Ignoranţa înseamnă putere”, „Războiul înseamnă pace”, „Libertatea înseamnă sclavie”, prin care cetăţenii erau ţinuţi sub o permanentă sărăcie, dependenţă de guvern şi transcriere falsă a propriei istorii (Karolides, 2007, pp. 150-154).

Toate aceste alegorii au demascat surprinzător de precis înaintea multor analize politice, resorturile politice şi sociale de funcţionare şi supravieţuire a unui regim comunist în general şi a stalinismului în special, Orwell fiind considerat de istoricul rus Aleksandr Nekrici „singurul autor occidental care a înţeles esenţa cea mai profundă a lumii sovietice” (apud, Parish, 2002, Enciclopedia Războiului Rece, Enciclopedică, p. 219)

 

Evaluări. George Orwell, scriitorul care a fost printre primii ce a folosit termenul de Război Rece în eseul său „Tu şi bomba atomică”, publicat în Tribune din 19 octombrie 1945, a înţeles şi a explicat extrem de convingător pentru publicul larg occidental prin romanele sale („1984” a fost tradus până în 1989 în 65 de limbi) mecanismele de funcţionare ale unui sistem totalitar, în special a celui comunist. Deşi au provocat, încă din zorii Războiului Rece, o imensă emoţie, fiind ulterior cenzurate prin scoatere din bibliotecile sau programele de lectură occidentale în mai multe state occidentale şi SUA (Karolides, 2007), romanele lui Orwell şi-au păstrat prospeţimea şi actualitatea, aceste cărţi fiind în continuare prohibite în toate ţările în care supravieţuiesc regimurile totalitare.

Cele două romane ale sale, încă de la apariţie, au reprezentat piloni de sprijin foarte solizi în contracararea agresivei propagande comuniste internaţionale (îndeosebi sovietice) şi elemente de avertizare a Occidentului asupra uriaşului pericol comunist, de care nu era ferită nici Marea Britanie, bastionul democraţiei europene din acea vreme. Conceptele lansate de el (Big Brother, Double Think, Newspeak considerate neologisme la vremea respectivă sau formule precum „unii-sunt-mai-egali-decât-ceilalţi” au intrat în cultura populară şi sunt utilizate frecvent pentru descrierea sau calificarea unor situaţii sau personaje şi chiar evenimente. Orwelian a devenit un atribut comun pentru descrierea fenomenelor de alienare şi manipulare socială în masă. Demascând ororile regimului stalinist, Orwell nu şi-a abandonat crezurile  socialiste, dar a condamnat vehement ceea ce se întâmpla în URSS într-o manieră mai completă şi mai nemiloasă decât mulţi politicieni de drepta.

 

George Orwell - născut pe 25 iunie 1903, India - decedat pe 21 ianuarie 1950, Londra, jurnalist, eseist şi romancier britanic

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7559
Diferență: -0,0357
Ieri: 4.7576
Azi: 4.1941
Diferență: 0,0072
Ieri: 4.1938
Azi: 5.4795
Diferență: 0,2525
Ieri: 5.4657
Azi: 4.1867
Diferență: -0,0668
Ieri: 4.1895