Ziarul de Duminică

Biserica, centrul topografiei mântulescene/ de Andreea Răsuceanu

Biserica, centrul topografiei mântulescene/ de Andreea Răsuceanu
10.03.2011, 23:22 130

Trecândprin mai multe etape şi abordând fiecare strat al palimpsestului dela Mântuleasa în mod diferit, restauratorii au reuşit să restituieculorile iniţiale, acele nuanţe calde de roşu şi de albastrulfrunzelor de acant despre care vorbeşte Andrei Paleolog, comparândBiserica Mântuleasa cu alte importante lăcaşe de cult de laînceputul veacului al XVIII-lea.

Din 2009 până laînceputul acestui an probleme birocratice, legate de finanţare şide unele intervenţii neprevăzute, au dus la întreruperealucrărilor. Din fericire, ele tocmai s-au reluat, anul acesta, înfebruarie.

Mica echipă derestauratori (formată din Simona Pătraşcu, specialist restaurator(foto 6), Carmen Sârbu, pictor restaurator (foto 5), Violeta Pârvu,studentă în ultimul an la secţia de restaurare a UniversităţiiNaţionale de Arte, Alina Mirică, masterand la aceeaşi universitateşi Andreea Ginta) urmăreşte în continuare remedierea problemelorlegate de consolidare, precum şi de refacere a picturiioriginale.

Din păcate, oprimă curăţare a frescei din pronaos nu a dezvăluit portretulctitorilor acestui lăcaş, cupeţul Manta şi soţia acestuia, Stanca(ori poate pe al celor două Mântulese, Stanca şi Maria, soracupeţului), lucru care ar fi făcut poate mai multă lumină înistoria de familie a acestora.

Pe peretelepronaosului se află, cel mai probabil, ipostaziaţi pustnici, SfântaMaria Egipteanca, alături de Sfinţii Pahomie şi Haralambie.Restauratorii speră să descopere, înaintând cu lucrările,semnăturile pictorilor bisericii (Iane şi Bratu, după uniiistorici).

Până atunci,lucrările din naos şi pronaos dau la iveală noi elemente aleprogramului iconografic, importante pentru cercetătorii interesaţide istoria artei româneşti medievale. Restauratorii estimează căfinalizarea intervenţiei va avea loc undeva peste doi ani, având învedere condiţiile în care lucrează (temperaturile scăzute,instalarea unei singure schele mici, aşa încât desfăşurarearitualurilor obişnuite în biserică să nu fieîmpiedicată).

Întreaga poveste ţesută deMircea Eliade în jurul zonei Mântuleasa ar putea constitui un bunpunct de plecare în alcătuirea unui traseu cultural care să aibădrept centru chiar biserica, singurul monument care a supravieţuittimpului, purtând până la noi mesajele unor trăitori din veacul alXVIII-lea, inscripţionate pe zidurile sale. Douăsprezece clădiriconsiderate monumente istorice se află pe stradă, conform planuluiurbanistic zonal elaborat de UAIUM. De curând, pe colţul cu stradaSborului s-a ridicat un bloc, în locul unei case de sfârşit desecol XIX demolate acum câţiva ani. Fără a depăşi limita deînălţime admisă în zonă, acesta contrastează cu restul clădirilor,fiind înghesuit în blocul de alături, pe care îl identificamaltcândva ca posibilă locaţie a unor întâmplări din "Pe stradaMântuleasa". Urmează ridicarea unui alt imobil, pe terenulfostei şcoli Mântuleasa, acolo unde pivniţele adânci (aleManţilor?) împiedicaseră construirea unei case la începutulsecolului XX, cum ne arată documentele. Din păcate, acestea nu vorîmpiedica, fără îndoială, ridicarea unui bloc ce va privi cuaroganţă spre proaspăt restaurata ctitorie a cupeţului Manta.Potenţialul de turism cultural al zonei este ignorat în continuare,iar Biserica Mântuleasa rămâne tot ocolită de vizitatorişi chiar şi de enoriaşi (căci spiritul decomunitate s-a pierdut odată cu naţionalizările comuniste), înpofida frumoasei picturi murale recuperate derestauratori.

Un traseucultural care să pornească de la Biserica Mântuleasa şi să includăcele mai importante monumente din zonă, însoţit de explicaţiileunui ghid care să îmbine informaţii de istorie, literatură, artămedievală, arhitectură etc., ar restitui acest spaţiu memorieigenerale, din ce în ce mai afectate de depersonalizareaoraşului.

Fără îndoială,de data aceasta, imaginile vor reuşi să convingă mai bine decât arputea-o face cuvintele.


Andreea Răsuceanueste doctor în filologie (2009), cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate. A absolvitmasteratul Text şi imagine, în cadrul Centrului deExcelenţă în Studiul Imaginii şi Facultatea de Litere aUniversităţii Bucureşti, secţia română-engleză. Este autoarea maimultor traduceri din limba engleză şi prefeţe. Este autoarea cărţiiCele două Mântulese (ed. Vremea, 2009), un studiude istoria mentalităţilor ce mizează pe cultivarea amănuntelor deepocă, în încercarea de a restitui atmosfera specifică veacului alXVIII-lea, debut nominalizat la premiile României literare,ale Uniunii Scriitorilor din Româniaşi la Marile Premii Prometheus, secţiunea Opera Prima.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO