Ziarul de Duminică

Biserica, un spaţiu „Colectiv”/ de Tudor Călin Zarojanu

Biserica, un spaţiu „Colectiv”/ de Tudor Călin...

Autor: Tudor Calin Zarojanu

19.11.2015, 23:48 518

Am s-o spun de la bun început, tranşant, pentru că nu este cazul de vreo nuanţare: conducerea Bisericii Ortodoxe Române a greşit sever în cazul tragediei de la Clubul „Colectiv”.

În primul rând, ar fi trebuit ca, încă din acea noapte, să emită un comunicat în care să deplângă moartea şi rănirea gravă a acelor tineri – într-un număr al cărui singur precedent era Decembrie 1989!

În al doilea rând, ar fi trebuit ca, încă de a doua zi, măcar câţiva preoţi să vină acolo unde veneau mii de români pentru a aprinde o lumânare şi a rosti o rugăciune. Atât. S-a întâmplat abia în a patra zi. Argumentul că preoţii slujesc în biserică, nu în stradă, a fost de-a dreptul jenant, căci 1. Nu de slujbă era vorba, ci de prezenţă şi rugăciune; 2. Cu toţii am văzut slujitori ai bisericii făcând sfeştanii la maşini şi motociclete prin parcări. Şi mai penibilă a fost scuza că nimeni nu i-a chemat! Cum observa cineva în spaţiul virtual, nici de Bobotează, nici de Paşti, nici de Crăciun nimeni nu cheamă preotul să-i sune la uşă...

În plus, atitudinea Patriarhului înconjurat de jurnalişti a fost de-a dreptul agresivă: Nu ne învăţaţi voi care sunt datoriile Bisericii! Evident, jurnaliştii nu încercau să-l înveţe nimic, ci doar să înţeleagă ceea ce nu prea era de înţeles... Câteva zile mai târziu, şi-a cerut părintească iertare, dar numai după ce strada îi ceruse şi domniei-sale demisia...

O cu totul altă atitudine din partea BOR – una pur şi simplu omenească, de compasiune, dar şi una care să consfinţească rolul de păstor al unor oiţe îndurerate – ar fi fost cu atât mai necesară cu cât tot în spaţiul virtual apăruseră replici aberante de genul „Sărbătoreau forţele Diavolului (aluzie la Halloween, dar şi la muzica rock!), şi-au meritat soarta!” Biserica trebuia să se delimiteze urgent de o atare perspectivă – păgână, nu creştină!

E drept, în slujba de Sfânta Liturghie din duminica următoare tragediei a fost inclusă – la indicaţia patriarhală – pomenirea morţilor din urmă cu două zile. A fost însă prea puţin şi prea discret: societatea românească avea nevoie în acel moment de mesaje care să iasă din incinta bisericilor, să nu fie adresate doar enoriaşilor care au mers la slujbă.

De partea cealaltă, însă, s-au înregistrat reacţii la fel de nejustificate. A te pronunţa vehement şi revendicativ împotriva Bisericii în sânul căreia te-ai născut, pentru că eşti nemulţumit de ceea ce fac o parte dintre conducătorii şi slujitorii ei este exact acelaşi lucru cu a striga HUO, ROMÂNIA! pentru că eşti nemulţumit de guvern sau de funcţionarii publici de care te-ai lovit. De care te-ai lovit – să ne-nţelegem, pentru că n-ai cum să ştii cum sunt toţi, nici măcar majoritatea. „Popii sunt...”, „popii fac...” şi „popii au...” sunt fraze aberante, cu orice s-ar înlocui punctele de suspensie. Câţi dintre noi au văzut slujind, au stat de vorbă sau cunosc cât de cât bine mai mult de doi-trei preoţi? Se practică o sinecdocă inacceptabilă: se înlocuieşte o întreagă clasă de oameni cu câteva imagini TV, în special celebrul şi mult ironizatul „sobor de preoţi”. Cu haine scumpe, lanţuri de aur la gât şi maşini luxoase, desigur...

Câţi dintre cei care au strigat în stradă ori au purtat pancarte cu „Vrem spitale, nu catedrale!” şi-au pus vreo clipă întrebarea: Dar stadioane? Dar parcuri? Dar săli de concerte? Dar biblioteci? Parcă n-ar fi nici astea la fel de necesare ca spitalele, nu?

Să tragem o linie. Cred că – dincolo de tragedie – sfârşitul lui octombrie şi începutul lui noiembrie 2015 ar trebui să ne facă pe toţi, clerici şi laici deopotrivă, să ne amintim şi să înţelegem cât mai bine că biserica este un spaţiu colectiv. Măcar aşa, tinerii din „Colectiv” nu vor fi murit şi suferit degeaba.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO