Hans-Georg Beck – Mileniul bizantin. Editura Nemira. Traducere din limba germană de Lidia Rus. Prefaţă la ediţia în limba română de Remus Rus.
Top of Form
„Lucrarea de faţă nu este concepută – scrie autorul în prefaţa la prima ediţie – ca o introducere sistematică în bizantinologie, nici ca prezentare generală a fenomenului Bizanţ. Nicio clipă nu am avut în gând să fiu exhaustiv. Selectarea datelor oferite corespunde unor preferinţe personale şi, într-o oarecare măsură, acelei nevoi a bizantinologiei de a recupera trecutul ca dat, şi aceasta chiar dacă aş fi suspectat de aroganţă. Este totuşi posibil ca astfel cartea să poată transmite unele informaţii acelora care, nefiind bizantinologi de meserie, sunt însă suficient de interesaţi în Bizanţ pentru a nu se mulţumi doar cu reprezentări ce au luat naştere din măreţia ceremonialului Curţii, din ritualul colorat al Liturghiei, din «creştinismul ioanit» sau din saltul mortal al «metafizicii» politice. Bizantinul greutăţilor specifice obişnuite nu-şi ducea traiul de toate zilele cu atâta bucurie după cum i se atribuie; era poate vizibil «mai lumesc» faţă de ceea ce se crede – o concluzie care apare ca rezultat al unor îndelungate preocupări în domeniu. El era politician într-atât încât să poată aborda situaţiile cu tact şi fără metafizică; iubea prea mult urbanitatea, glumele şi jocurile literare ca să se mai gândească permanent la retragerea din lume şi la viaţa de apoi şi uneori nu era atât de religios încât să nu încalce, din când în când, normele Ortodoxiei. Existenţa strălucitoare a bizantinului nu poate fi contestată, dar viaţa sa de zi cu zi trebuie să fi fost o simplă broşură şi nu o ediţie «de lux».”
Volumul este însoţit şi de o prefaţă a ediţiei româneşti al cărei autor precizează: „Prezentul compendium este dedicat uneia dintre cele mai de seamă secvenţe istorice, culturale şi spirituale care a nuanţat civilizaţia europeană în ansamblul ei nu doar în răstimpul existenţei sale ca structură politică, economică, socială, geografică şi religioasă, impactul ei fiind resimţit cu pregnanţă şi vitalitate în zilele noastre. Este vorba de ceea ce îndeobşte poartă denumirea de Imperiul Bizantin.
Ca informaţie preliminară considerăm necesar să subliniem că autorul nu a dorit să realizeze o istorie a Imperiului Bizantin în sensul strict al cuvântului, cititorul va putea să descifreze acest lucru încă de la primele pagini, şi nicio analiză fenomenologică de detaliu a ceea ce a reprezentat sub toate aspectele sale. Insă fără a diminua esenţa universului bizantin, cu splendidele ceremonialuri de la Curte, cu somptuoasele ritualuri liturgice şi fără îndoială literatura şi teologia care îi erau specifice, el urmăreşte să arunce o rază de lumină asupra a ceea ce ţine de viaţa obişnuită a bizantinului bogat sau sărac, agricultor sau meseriaş, funcţionar la Curte sau slujbaş de rând, scriitor sau tutore, ostaş sau civil, om al Bisericii sau teolog, dreptmăritor creştin sau eretic, cetăţean în comunitate sau monah etc. Este o altă faţă a Bizanţului cu suişurile şi coborâşurile sale, cu realizările şi eşecurile sale, cu bucuria şi tristeţea sa, cu măreţia şi lupta pentru supravieţuire, pe scurt, cu tot ceea ce angaja acea Weltanschauung care îi defineşte specificitatea în calitate de comunitate umană. El recunoaşte că «existenţa strălucitoare a bizantinului nu poate fi contestată», dar pune în balanţă cu precădere ceea ce defineşte cotidianul, scormonind în complexitatea vieţii bizantine pentru a evidenţia starea omului obişnuit şi nu arareori subjugat din cadrul societăţii bizantine. Căci societatea bizantină, dincolo de faţa ei luminoasă, în penumbrele şi umbrele sale îşi ducea viaţa ca toate celelalte societăţi ale vremii. Ei nu i-au fost străine discrepanţele de ordin social, economic, religios, cultural sau etnic. întâlnim în sânul ei aşijderea împăraţi şi supuşi, aristocraţi şi oameni de rând, bogaţi şi săraci, învăţaţi şi analfabeţi, liberi şi sclavi, privilegiaţi şi năpăstuiţi ai sorţii, elini şi barbari, militari şi civili, preoţi şi mireni etc. Iar virtutea, înţelepciunea, credinţa au stat adeseori alături de laşitate şi demagogie, de prostie sau de necredinţă înţeleasă ca ateism, erezie sau păgânism. Cunoaşterea unor astfel de aspecte mai mult sau mai puţin întunecate ale universului bizantin nu este deloc nefolositoare. Ea ne facilitează posibilitatea de a pătrunde mai uşor caracterul lui paradoxal, de a ne întregi cunoştinţele sine ira et studio.
Totuşi, pentru că există un totuşi, nu putem să nu atragem atenţia asupra unor intenţii părtinitoare ale autorului prezentei lucrări. Culegând şi evidenţiind cu acribie neajunsuri, nerealizări, incertitudini, alunecări de la idealul creştin etc, sau descriind mândria certă a bizantinului, dorinţa de supremaţie şi fără îndoială gradul ridicat de autosuficienţă a acestuia, el trece cu vederea, sau le sugerează doar fugar, contribuţiile sale esenţiale la cultura şi civilizaţia europeană. Se uită sau mai degrabă se minimalizează faptul că, în timp ce Răsăritul bizantin strălucea prin cultură şi civilizaţie, Apusul «se cufundase, spune un istoric bizantin recent, la nivel de barbarism»; că «teologii şi ierarhii bizantini au creat învăţăturile şi structura organizatorică specifică creştinismului de astăzi»; că nu doar bizantinii îi considerau pe creştinii apuseni eretici sau schismatici, ci şi aceştia le adresau aceleaşi epitete, şi multe altele. Fără îndoială autorul nu s-a putut desprinde întru totul, pentru a fi cu adevărat obiectiv, de o anumită mentalitate care, din punctul nostru de vedere, i-a fost structurală şi definitorie.
(...)
Ea trebuie citită şi analizată cu atenţie, deoarece multe din aserţiunile şi evaluările făcute de autor ne facilitează o înţelegere mai individualizată, particulară a modului în care cele două mari Biserici, Ortodoxă şi Romano Catolică, se privesc între ele. Trecutul, istoria lor fără îndoială tensionată, dorinţa de supremaţie sunt mult mai importante decât cerinţele şi provocările prezentului.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
