• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Ziarul de Duminică

Blestemul pământului (II)/ de Alex Dima, Andreea Braşovean

Autor: Alex Dima

19 oct 2012 532

Incompetenţa şi nepriceperea celor care au condus sistemele de irigaţii ale României au făcut ca sute de mii de hectare să rămâna fără apă. La Dunăre, de exemplu, un dig de doar câţiva metri blochează irigarea a peste o sută de mii de hectare. Şi nu este singura situaţie. Iar daca ar iriga, un agricultor ar putea să obţina şi 3.000 de euro profit pentru fiecare hectar cultivat.

Insula mare a Brailei, un lan de porumb de 3 metri inaltime.

Aurel Gropeneanu are 4.200 de hectare de teren. Mare parte in Insula mare a Brailei. Intalnirea noastra a debutat cu o demonstratie. De la o zi la alta, seceta salta pretul cerealelor. A fost carciumar. A simtit insa ca din agricultura poate sa faca bani multi si s-a apucat de treaba. "De 15 ani m-am chinuit. Toti banii i-am bagat in pamant. Absolut tot. Am stat la bloc, nu mi-am facut casa, nimic altceva."

Pana acum a investit in agricultura foarte multi bani. Mare pare in sistemele de irigatii. Un astfel de sistem costa peste o suta de mii de euro. Investitia se amortizeaza insa in 3 ani. Si-a angajat ingineri si afacerea ii merge de minune. Pe cand altii se vaita de seceta, el asteapta 15 tone de porumb la hectar. Toate cheltuielile cu un hectar de porumb se ridica la o mie de euro. Daca scoate 15 tone si vinde cu 3 sute de euro tona, profitul va fi de 3.500 de euro la hectar. In plus, irigatiile il ajuta sa puna doua culturi pe acelasi teren intr-un an, cum spune el, dubleaza hectarele.

In insula, are norocul ca Dunarea e aproape si sistemul de irigatii nu a fost distrus in totalitate ca in alte parti. Nu-i intelege insa pe cei care se vaita.

In Romania, teoretic, statul il apara si ajuta pe agricultorul care vrea sa ude. Pe site-ul SNIF se arata ca "prin aplicarea numai a irigaţiilor, producţiile agricole cresc în medie cu 30-50% iar prin aplicarea irigaţiilor concomitent cu alte măsuri agrotehnice, producţiile agricole se dubleaza"

Viorel Nica este presedintele Ligii Utilizatorilor de apa pentru irigatii din Romania. Cultiva pe 3600 de hectare langa Fetesti si iriga. "Din 90 pazim acest sistem cu 6 tractoare pe iarna si 12 oameni in ture. Sistemele de irigatii, vanele, erau distruse. Cine a vrut sa-si mentina sistemul de rigatii si a fost constient ca toti factorii din tehnologie asigurati au tinut de sistem." Uda daca este nevoie aceeasi suprafata de teren si 6-7 ori intr-un an. Acum pregateste terenul pentru insamantat. In liga pe care o conduce sunt 480 de organizatii de udatori din toata tara, infiintate prin lege in 2004. Atunci statul prin ANIF s-a obligat sa treaca in proprietatea udatorilor o parte din sistemul de irigatii.

Sunt insa si organizatii care au preluat sistemul in buna regula dar nu uda pentru ca trebuie sa suporte cheltuielile mult prea mari cu repararea canalelor magistrale care apartin statului si aduc apa in zona lor. De ce exista acest obstacol? Ministrul Agriculturii, Daniel Cosntantin, spune ca "raspunsul din pacate este tot in birocratie. Decolmatrea acestor canale magistrale cum este cazul celor pe care l-ati amintit se face de catre oranizatiile de udatori pentru ca daca statul ar face-o prin ANIF s-ar considera ajutor de stat. Aceasta este legislatia in momentul de fata."

Iar ajutorul e intezis de Uniune. Asa se face ca multe statii de pompare, pentru ca nu au avut cereri de apa au ramas in paragina. La km 388 pe Dunare zace in parasire, printre balarii, o statie de pompare uriasa, amplasata pe 5 vapoare. Prin aceste conducte ar putea sa sa treaca 230 de mii de metri cubi de apa pe ora, adica s-ar putea iriga aproape 300 de hectare pe ora. Statia nu mai functioneaza de mai bine de 3 ani.

Un dig de pamant opreste apa sa mai ajunga la statie. Decolmatarea acestui dig ar costa 150 de mii de lei, adica putin peste 30 de mii de euro. Statul nu plateste, ca s-ar considera ajutor pentru irigatii, iar agricultorii nici vor sa auda.

Un singur om a ramas sa mai pazeasca statia. Prezinta cu mandrie motoarele si biroul de comanda. Steagul partidului comunist atarna pe un perete, amintind de vremurile cand treaba mergea. Pe o harta inegrita de vreme sunt trecute zonele care ar putea fi irigate de aici. Peste o suta de mii de hectare.

Apa din aceasta statie ar trebui sa ajunga pana in zona Drajna, dincolo de Autostrada Soarelui. O suta de mii de hectare de teren nu benificiaza de irigatii din cauza unui dig de pamant. Inlaturarea lui ar cost 150 de mii lei. O nimica toata daca o comparam cu cheltuielile facute de anif. Numai paza pentru obiectivele din calarasi costa 300 de mii de lei pe luna.

Ungaria. Kotai Jozsef a plecat din Romania in 90 cu o valiza. Acum are un adevarat imperiu la 60 de kilometri de granita cu Romania. Ii merge bine. Cultiva o mie de hectare, iar irigatiile il costa mai nimic."Nu noi aducem apa aici. Statul maghiar adduce apa. Statul maghiar, pe noi nu ne costa nimic numai facem comanda ca avem nevoie de apa si atunci imediat ridica nivelul de apa la nivelul necesar." Prin urmare statul maghiar, membru si el al Uniunii, a gasit metoda prin care sa introduca apa pe canale, fara sa-l puna la cheltuiala pe agricultor. 10 euro il costa mia de metri cubi de apa pe agricultorul maghiar - de 10 ori mai putin decat costa la noi - iar daca isi cumpara o instalatie de irigat statul plateste jumatate. Ungaria iriga pe an aproape 300 de mii de hectare, dar are de 4 ori mai putin paamt roditor decat avem noi, italia iriga 1 milioan 800, iar spania 3 milioane 3 sute de mii de hectare. Media europeana de cereale la hectar este de 7 mii de kilograme. La noi?

Nici dupa ce-am intrat in Uniune n-am stat mai bine. Am fi putut sa accesam fonduri pentru irigatie. 550 de milioane de euro am fi putut accesa de la Uniune pentru irigatii si infarstructura. Doar 7 la suta am fost in stare sa luam. Asta in conditiile in care agricultura a devenit in ultimul timp o chestiune de geopolitica.

Anul acesta, America trece prin cea mai grava seceta din ultima jumatate de secol. Rusia si india au fost si ele afecatet de seceta si inundatii. Iar preturile la porumb, grau si soia sunt aproape de cele mai ridicate niveluri din istorie. Tot mai multe voci vorbesc despre o posibila criza a alimentelor. Daca ar folosi irigatiile si ar reorganiza agricultura Romania ar putea sa hraneasca 80 de milioane de oameni.

Anul acesta, pierderile sunt estimate la 1,5-2 miliarde de euro. Alte state, au reusit sa faca adevarate minuni. In Arabia Saudita, din satelit se vad campurile infiintate in mijlocul desertului. Au aceste forme datorita sistemului de irigati pivotant. Si in Israel, adevarate orase au aparut in jurul oazelor de verdeata create artificial. Aici irigarea se face prin picurare. Pentru noi toate aceste imagini par de domeniul fantasticului. Din pacate lanurile noastre sunt uscate cu apa langa ele.

Acum, actualul ministru roman al agriculturii spune ca abia din 2014 vom accesa fonduri pentru irigatii. 400 de milioane de euro pentru refacerea a 800 de mii de hectare. Niciodata, probabil, nu vom ajunge la cele 3 milioane de hectare irigate in anii 90. 12 miliarde de euro ne-ar costa refacerea intregului sistem.

Canalul Siret-Baragan a fost gandit si proiectat inca de acum o suta de ani. Ar fi trebuit sa se intinda pe o lungime de 200 de km sa uneasca Adjudul cu Bucurestiul. Din pacate are construiti cativa zeci de metri. Daca ar fi fost functional, acest canal s-ar fi putut iriga din el peste 5 sute de mii de ha de teren agricol. Ramane doar un vis frumos.

Campiile din Vrancea, Galati, Buzau, Braila si Ilfov si Ialomita ar putea fi irigate cu apa din acest canal. Beneficiile ar fi uriase. Apa vine prin cadere, ceea ce ar insemana ca agricultorul nu ar mai plati atat de mult la energie pentru a iriga. Si pentru acest canal s-ar putea accesa fonduri europene. Cand, nu se stie. Ar fi nevoie de cel putin 3 miliarde de euro.

O alta solutie pentru agricultura, pe langa refacerea sistemului de irigatii ar fi plantarea perdelelor forestiere. Iarna trecuta, am aratat la Romania, te iubesc beneficiile acestor plantatii. Perdele forestiere de protectie au fost complet ignorate de autoritatile nostre in ultimii ani. Au un dublu rol. Protejeaza localiatile si tin zapada pe camp. Iar rezultatul s-ar vedea vara, in lanurile de porumb. Imaginati-va ca perdele ar retine zapada, s-ar topi apa si ar intra in sol si daca am avea 50 de milimetri sau 50 de litri pe metrul patrat este echivalentul a o tona de cereal in cel mai nefericit caz tehnologic. Cu zapada care s-ar retine pe suprafata de teren am obtine intre o tona si 3 tone de cereal la hectar.

In Romania, cele 9,4 milioane de hectare de teren arabil sunt impartite in doua cate categorii. 35 la suta din suprafata agricola este lucrata pe culturi mari, comasate pe zeci de hectare. 65 la suta insa din suprafata agricola este lucrata individual, fiecare cum vrea. Exploatatiile individuale au in medie 2,15 hectare, impartite in 4 parcele, fapt care ne situeaza mult sub media unei ferme europene.

Pe aceste suprafete este imposibila irigarea, iar oamenii nu pot aceesa fonduri sau subventii, avand suprafete mici de teren. In plus, 3 milioane de hectare zac nelucrate. Haosul din agricultura romaneasca se vede pana si din satelit. La Negru Voda de exemplu, terenurile sunt puse alandala, fiecare cum a vrut, a cultivat ce i-a placut. Imediat ce treci linia de granita, alta este situatia la bulgari. Se vede clar cum suprafetele agricole sunt comasate si lucrate cu o gandire. In primaria din Negru Voda, oamenii inca isi mai impart pamanturile. Pe harta atarnata de perete, pare ca cineva a varsat o cutie cu bete de chibrit. Pe o fasie de cateva randuri de coceni, gasim cativa fermieri locali. Muncesc in zadar, dar pana acum n-au vrut sa se asocieze, sa puna culturi mai mari.

Kardam, Bulgaria. Aici ne intalnim cu Peter Alexander, care a muncit ani buni in Romania, cu primarul localitatii si unul dintre arendasii locului. Perdelele forestire opresc vanturile care ar putea sa culce culturile si sa spulbere pamantul bun si tin umiditate. In prima jumatate a secolului 20, acest terioriu a apartinut Romaniei. In 1937, guvernul de la Bucuresti hotareste sa planteze perdele in aceasta zona si in Constanta. Bulgarii s-au dovedit mult mai intelepti si mai gospodari decat noi. Le-au inteles rostul si le-au pastrat. La noi perdelele forestiere au disparut de mult. Lege avem sa le punem la loc, dar nu se intampla. Le-am distrus asa cum am distrus si sitemele de irigatii iar acum ne vaitam ca seceta ne parjoleste tara. In Europa ocupam un loc de frunte la capitolul pamant roditor dar suntem la coada atunci cand vine vorba de productie. In plus, monopolul este detinut de cativa fermieri care au zeci de mii de hectare. Ei si marii comercianti de cereale dicteaza pretul, ei fac si evaziune. Peste 30 la suta din productie se vinde la negru iar evaziunea depasete 2,5 miliarde euro pe an. Agricultura ar putea sa fie salvarea acestei tari daca am intelege cum se face. Anul acesta a fost unul prost, dar prognozele pentru anul viitor sunt si mai nefericite. Pamantul este uscat iar daca nu ploua in curand, 2013 va fi dezastru.


Reportaj difuzat de Protv, in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 30 septembrie 2012

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236