Ziarul de Duminică

Bogaţii zonelor sărace/ de Rareş Năstase

Bogaţii zonelor sărace/ de Rareş Năstase

Reportaj, "Romania te iubesc!"

21.03.2011, 23:25 851

Cum e posibil sa te declari sarac intr-o zona in care s-ainvestit un miliard si jumatate de euro? Raspunsul e laautoritatile romane care au preluat un model de succes privindrevigoararea zonelor defavorizate si l-au tranformat in esec. 28 deregiuni, adica 160 de localitati, au beneficiat degeaba, timp de undeceniu, de statutul de zone defavorizate. Timp de zece ani,oamenii de afaceri au primit facilitati pentru a crea locuri demunca si a creste nivelul de trai in zona. Astazi in zonele minieresi monoindustriale oamenii traiesc tot la limita saraciei, de pe ozi pe alta.

Prin masuri active, guvernantii ar fi trebuit sa revigorezeorasele miniere si zonele monoindustriale. N-au facut decit sa letransforme in paradis fiscal pentru unii investitori. Ca sabeneficieze de reduceri de taxe si impozite, firme cu cifre deafaceri de milioane de euro si-au mutat sediile centrale inghetourile din zonele defavorizate. Doar ca locuitorii lor, care arfi trebuit sa beneficieze de locuri de munca, au fost ignorati.Nici un organ de control n-a fost interesat pana azi sa afle in ceconditii s-au oferit aceste facilitati.

Zimnicea, Teleorman, locuinta unor tineri parinti. Test derezistenta zilnic la 5 grade Celsius cu haine groase si caldura cuportia. Matasari Gorj, apartamentul unui fost miner. Conditii delumea a treia, fara curent, incalzire si apa. Cartierul Bosnia,orasul Petrosani, furturi si foamete.

Romania, campioana la saracie in Uniunea Europeana. 33%dintre romani intampina privatiuni materiale grave conform unuiraport al oficialilor de la Bruxelles. O statistica rusionasa, lacare au contribuit 28 de zone defavorizate imprastiate in toatatara, in care romanii se zbat la limita subzistentei. Aceleasi zoneau fost locul ideal pentru afaceri fantoma, in care investitorioportunisti au beneficiat de miliarde, in timp ce edilii localis-au facut ca nu vad.

Anii Epocii de Aur… sute de mii de oameni invata ca pot faceindustrie si minerit. Sunt chemati la forja si tarnacop iar statulle ofera o casa, un salariu si conditii de oras. Se dezvoltaexploatatii miniere si complexe energetice populate pestenoapte.

Zonele monoindustriale sunt enclave ale saraciei. Candvamotoarele unei intregi economii s-au transformat radical prindisponibilizari masive si strategii incoerente. La cata glorie auadunat in ultimul secol, de atata decadere au avut parte in ultimuldeceniu.

Matasari, odinioara caminul ortacilor din minele Turceni siRovinari. Peste romanii din comuna gorjeana nu a mai venit crizaeconomica, ei o traiesc de 20 de ani. Matasariul a fost paradisfiscal pentru celebrul baron Nicolae Mischie. Aici si-a facut ofirma in 2001, la parterul unui bloc mizer. Un plan de afaceri doarpentru facilitati fiscale pe care orice zona defavorizata de la noile-a avut in ultimii 10 ani. Asa a reusit sa inmatriculeze 2 masinide lux, pentru care nu a mai platit taxe vamale, si pentru care aprimit intr-un tarziu 2 ani de inchisoare cu suspendare.

Intre 1998 si 2010, autoritatile eu declarat 160 de localitati -zone defavorizate. Un program initiat de Guvernarea PSD si preluatde Conventia Democrata. Un proiect haotic, care a pornit din startfara premisele unei dezvoltari serioase pentru aceste locuri. N-ascazut rata somajului, n-au fost cursuri de reconversieprofesionala. In schimb legea a permis un soi de paradis fiscal,gandit romaneste. Investitiile au fost controlate doar de forma,iar investitorii oportunisti au beneficiat din plin de scutiripentru sedii sociale cu angajari de personal fictive.

La blocul unde a functionat in teorie firma lui Mischie copiiisunt constienti de conditiile in care traiesc.

In cartierul Catanga, un barbat isi plange de mila ca stain chirie si nu reuseste sa stranga bani pentru un var pe pereti sio tencuiala. Conditiile de la bloc in zona defavorizata sunt insadeparte de lumea civilizata.

Aceste ghetouri au fost adevarate incubatoare de afaceri nascutestrict pentru facilitati. Cum altfel sa se intample cat timpstrategia de dezvoltare a presupus doar scutiri de la plataimpozitului pe profit si importuri, nu si proiecte pentruinfrastructura si oameni. La Targu Carbunesti, fostul primar, doarpentru ca a iesit din politica accepta sa enumere 3 investitii maridin oras. In aceste sere a investit Maria Schutz, o patroana care acumparat fostul IAS, pentru productie de ingrasaminte agricole.

Maria Schutz a devenit cunoscuta opiniei publice in urma a douascandaluri celebre - unul privind inundatiile de la Rast din 2006,cand era acuzata de localnici ca si-a protejat de viituraterenurile. A deviat apele iar sute de familii au ramas faragospodarii. Al doilea scandal, cu iz penal. Shutz apare instenogramele convorbirilor telefonice ale senatorului CatalinVoicu, in dosarul in care acesta e cercetat pentru trafic deinfluenta. Voicu ar fi intervenit sa o ajute pe Maria Schutz sascape de urmarire penala. Era acuzata de bancruta frauduloasapentru falimentarea serelor de la Codlea -Brasov. Pe atunci Shutzconducea femeiile pesediste din Dolj. In acest moment procesul einghetat la Curtea Constitutionala, la fel ca afacerea ei dinCarbunesti.

In acte apare doar valoarea scutirilor, nu e precizat tipul deimporturi. Maria Schutz vrea sa fie crezuta pe cuvant.

Toate facilitatile fiscale si subventiile puteau fi obtinuteatata timp cat nimeni de la stat nu venea sa vada ce se intamplaconcret la fata locului. Daca se fac investitii, daca se angajeazaoameni, si ce se intampla exact cu importurile. Atata timp catinvestitorii doar trimiteau niste hartii catre stat, aceste zonedefavorizate figurau doar in documente.

Afaceristii erau autorizati la o institutie si luau facilitatide la alta, nefiind controlati de nimeni. Adica o legislatie care afavorizat abuzul. Conform legii, patronii au luat certificat deinvestitor de la Agentia Regionala de Dezvoltare care este laCraiova, la peste o suta de km distanta. Teoretic, Agentia trebuiasa verifice daca solicitantii chiar desfasoara activitati lacompaniile in numele carora luau facilitati. Practic, patronii aubeneficiat de scutiri iar Directiile de Finante le-au aprobat faravreo verificare amanuntita. Mai ales ca unii investitori aucumparat de la stat afaceri in colaps, cum a fostul IAS-ul dinCarbunesti.

In astfel de imprejurari a investit si Clement Mocanu, un altpersonaj cunoscut in Gorj drept "denuntatotul" lui Mischie la DNA.Au fost initial parteneri de afaceri., Mocanu fiind un apropiat alconducerii locale pesediste. A beneficiat de scutiri de peste 6miliarde de lei vechi, dupa ce a cumparat o fosta fabrica, pe carea transformat-o in firma de constructii. Scutirile erau menite sasprijine o serie de investitii ulterioare in companie.

Afacerea s-a dovedit un esec. Mocanu i-a vandut firma lui IrinelColumbeanu, societatea a dat faliment si zeci de muncitori au fostconcediati. In locul lor acum sunt hoti. Hotii isi vad de treaba,si remorci intregi iau zilnic drumul topitoriilor. Furtul e singuraindeletnicire in zona.

Clement Mocanu s-a ales cu o vila frumoasa la Runcu, langaTargu-Jiu, gard in gard cu…vila de vacanta a lui Mischie, ridicatainainte de denunt, cand erau in relatii bune. Runcu e practic un ElDorado unde si-au amenajat resedinte de lux toti investitorii dinzonele defavorizate gorjene. Cea mai mare proprietate ii apartinefostului subprefect, si el beneficiar de facilitati de miliardepentru 2 companii din sfera mineritului, printre putinele activeinca in zona.

La Runcu sunt proprietati cu terenuri de tenis, evaluate la sutede mii de euro. In cartierele minerilor o garsoniera nu sare de 2mii de euro.

In comuna bogatilor s-a construit excesiv. Matasariul arecartiere intregi parasite. Blocurile erau odinioara pline cumineri. Mischie nu vrea sa vorbeasca despre afacerea sa dinMatasari, considera subiectul un capitol incheiat. Clement Mocanunu e de gasit.

"Atata timp cat nu a patit nimic, a stiut sa profite de lege afost baiat destept si ca el au fost si alti baieti destepti."

Baiat destept a fost si pitesteanul Catalin Bulf, un altinvestitor invizibil la Targu Carbunesti. A instalat cartierulgeneral pentru o firma de top intr-un bloc ponosit la primul etaj.Catalin Bulf aparea in 2001 intr-un raport ONU privind Programul"Petrol Pentru Hrana cu Irakul." Sustinea ca a fost trimis defostul ministru Dan Ioan Popescu sa negocieze la Bagdad importulmai multor milioane de barili de petrol. In schimb Romania ofereacereale. Contractul cu Irakul n-a fost permis de NATO si contractula picat. Automat a disparut si afacerea lui Bulf din Gorj.

Actualul presedinte de Consiliu Judetean stie bine cum s-aufacut afacerile in Gorj. Ion Calinoiu a fost mai intaivicepresedinte pe judet, sub comanda lui Mischie, fiind si el unlider local in PSD. In fata echipei de filmare isi aduce aminte cugreu de vremurile investiilor fantoma. Seful pe judet vrea sa spunaca in Gorj n-au fost numai facilitati fiscale. Guvernul a alocatbani pe care Consiliul i-a directionat catre cateva proiecte dincare oamenii nu s-au ales cu nimic. N-au fost suficiente fonduripentru recalificarea minerilor, sau pentru drumurile catre fostelecariere de carbune. Din aceasta cauza in locul investitorilorseriosi au descins oportunisti sugereaza Presedintele. Ion Calinoiuarunca pisica la Craiova, in curtea Agentiei de Dezvoltare. Fostulprimar din Carbunesti spune ca in forul de conducere al Agentieieste si Consiliul Judetean Gorj. Adica si Mischie si Calinoiuraspund cel putin moral pentru afacerile murdare din zonadefavorizata.

Pentru oameni n-a insemnat nimic ca au locuit 10 ani inlocalitati cu statut de zona defavorizata. Invatati sa depinda destat, de la care au primit totul inainte de Revolutie, s-au vazutin democratie fara alternativa, condamnati sa se descurce cumpot.

Romania a luat exemplul Poloniei atunci cand a demarat programulzonelor defavorizate. Doar ca spre deosebire de noi, polonezii aureusit sa dezvolte regiunile lor monoindustriale. Au creat toateoportunitatile si au adus investitii uriase din strainatate: doigiganti din industria auto din Statele Unite si Italia au deschisfabrici cu mii de locuri de munca. Au investit treptat si altifurnizori de componente, iar zonele defavorizate din Polonia au in2011 o rata a somajului mai mica decat in restul tarii.

La noi, lipsa unei strategii inteligentedin partea autoritatilor s-a vazut chiar si acolo unde exista oinvestitie mare.

Ioan Niculae, aflat pe locul trei in topul bogatilor Romaniei, ainvestit la Zimnicea, declarata zona defavorizata, 250 de milioanede euro. A creat acolo monopol pe piata fortei de munca si oferasalarii minime pe economie. Cei nemultumiti sunt inlocuiti cumuncitori adusi din alte orase, desi modelul privind revigorareazonelor defavorizate preluat de tara noastra, prevedea caanagajarile trebuie sa se faca cu oameni din zona.

Orasul Zimnicea a ramas tot la stadiul unui catun aldisperarii, desi aici a cladit un adevarat imperiu Ioan Niculae.Afaceristul este pe locul 3 in topul bogatilor Romaniei, cu oafacere estimata la aproape un miliard si jumatate de euro. Lumeaspune ca Zimnicea ii apartine lui Niculae. "Am facut o unitatespeciala de transport, cu microbuze aducem oameni si nu numai dinjudetul Teleorman, vorbesc si de Giurgiu, de Turnu Magurele, deRosiori, de Alexandria."

Datele pe 2010 ale Institutului National de Statisca arata ca 4milioane de romani traiesc in acest moment la limita saraciei, cuun venit lunar sub 200 de euro. Castiga mai putin decat da un neamtlunar pe carburant sau un luxemburghez pe bauturi racoritoare.

Cu nimic nu-i ajuta pe acesti oameni ca in oras Ioan Niculae ainfiintat o fabrica de procesare a tutunului, de productie lactate,o moara, o fabrica de zahar si una de biocombustibil, alta dealcool, hotel de 4 stele in fata blocurilor triste, si multe altefirme adiacente. Primarul, Petre Parvu, intamplator cumatru cumarele investitor, spune c-a directionat bugetul municipalitatiipentru sprijinirea mediului de afaceri. A ignorat cartierelecenusii ce stau sa cada sau reteaua de termoficare, si s-a axatstrict pe modernizarea drumurilor catre companiile lui Niculae. "Afost un lucru bun pentru comunitatea noastra, care a dus lamajorarea veniturilor proprii ale orasului Zimnicea si cred ca aadus si bunastare in comunitate." Primarul doar "crede" ca a adusbunastare localnicilor, pentru ca aspectul orasului il contrazice.Oamenii se bucura cum pot de investitiile din localitate: lafabrica de lactate merg sa cumpere tot ce ramane din procesultehnologic.

Realitatea demonstreaza ca scopul declarat al zonei defavorizatenu a fost atins. Municipalitatea putea aduna taxe frumoase de peterenurile uriase unde s-au dezvoltat afacerile lui Ioan Niculae.Doar ca, tipic romanesc, legea privind taxele si impozitele n-afost schimbata pentru aceste zone. Tot ce se aduna din darilemiliardarului merge la bugetul de stat. Iar de acolo doar oparticica ajunge inapoi la primarie.

In toata tara autoritatile au directionat haotic fonduri uriasedestinate zonelor defavorizate. 1,4 miliarde de euro s-au evaporatsub forma de deduceri fiscale si proiecte esuate numai in ultimii 6ani. Sume halucinante pe lucrari cu dedicatie.

Petrosani-ul a facut parte din zona defavorizata Valea Jiuluipana in 2008. Fostii mineri disponibilizati traiesc in cartierulBosnia in baraci proprietate personala. Pentru acest colt uitat delume, primaria a facut cu fonduri europene o sosea asfaltata si unparculet. O bataie de joc sustin oamenii. In cartier fostii minerisi familiile lor se ocupa cu furtul de fier din fosta exploatareminiera Petrila, de langa colonia "Bosnia". Oamenii spun ca siconstructorii drumului s-au inspirat de la ei. Drumul a costat 223de mii de euro, receptionat in noiembrie 2009, si ca el au mai fostsi altele la periferia Petrosaniului. Investitii in numelecetateanului, nu si pentru cetatean.

Sociologii traduc altfel saracia din zona - acestilocuitori sunt o masa electorala. De altfel, atat primarul dinZimnicea, cat si cel din Matasari ori de la Lupeni, sunt la… altreilea mandat. Si toti din garda veche social democrata. Ii cunoscpe investititorii pagubosi, dar n-au fost interesati sa iideranjeze. Multi afaceristi i-au sprijinit in campaniileelectorale. In Lupeni primarul Razmerita a fost acuzat la fiecarescrutin de pomeni electorale. Fondurile proveneau si dinsponsorizari de la afaceristii orasului.

In 2007 odata cu aderarea Romaniei la Uniune, Comisia Europeanaa impus statului roman sa renunte la ideea zonelor defavorizate. Afost taiat astfel elanul investitiilor de dragul facilitatilor, darsi sperantele generatiilor viitoare.

Acum, Romania n-are nici o strategie pentru aceste zone. Actualaguvernare PDL nu are niciun interes sa aloce bani in fiefuledililor PSD-isti. Multi investitori au fost "favorizati" aici siau facut miliarde, in timp ce oamenii locului au fost folositi doarca masa electorala, usor de manevrat. Dupa un deceniu de investitiihaotice, cele 28 de regiuni zac in parasire…

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, teiubesc!" din 6 martie 2011

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO