…In anii '70, in cartierulbucurestean Berceni, intr-un bloc aflat atunci la marginea marginiiorasului, printre vii, stane si un vechi conac boieresc aflat inparagina, se intampla ceva absolut spectaculos. Spectaculos nu doarpentru mintea unui copil de 10-12 ani (eu), ci si pentru orice altlocuitor al cartierului periferic. Asadar, in blocul de vis-à-vis,tot la etajul patru (la care locuiam si eu), pe un perete interiorse lafaia un afis absolut scandalos. Pe afis, un cantaret de rockera surprins in timpul unui concert american calare pe o ditamaiexcrescenta falica de plastic, o chestie penisoida gonflabila devreo cinci metri! De la geamul meu, eu nu vedeam prea clar afisuldar doi baieti mai mari de la etajul al doilea (fiii ospataruluiTudorache) il vazusera de aproape, fiind amici cu locatarul dealaturi. Acesta, un tanar extrem de emancipat, nu numai ca avea maimulte perechi de blugi dar era fiu de dramaturg, lucru dovedit dealte afise aflate pe peretii camerei lui. Tatal lui, autoruldramatic, o uschise deja in Suedia, asa ca plecarea fiului era siea doar o chestiune de luni (ceea ce, de altfel, s-a si intamplat).Singur acasa … dar cu un picior in Scandinavia, acest baiat nu aveanici o problema sa lipeasca pe perete un asemenea afis, motivpentru care noi, toti ceilalti, il invidiam nespus (desi numaibaietii ospatarului vazusera afisul cu pricina de aproape). Sprecomparatie, pseudo-afisele din camera mea erau doar doua si ca vaide ele: un spread cu Bjorn Borg rupt dintr-un Paris Match primit detaica-meu de la un coleg care mai facea Vestul si - straniu! -ganditorul de la Hamangia desprins dintr-un calendar "pentruexport". Distanta dintre golanul pletos imortalizat calare pe oditamai pula de plastic si meditativul neolitic surprins cu falcain mana era chiar mai mare decat cea dintre Berceni si Stockholm,bunaoara. Sau decat cea dintre hamburger si chiftea, Coca Cola silamaita ori Woodstock si Cenaclul Flacara. Dar, pe atunci, habar nuaveam despre toate acestea, iar apa minerala cu aroma de lamaie mise parea absolut extraordinara cand veneam infierbantat de lafotbal. Ca sa nu mai vorbesc de Brifcor! Totusi, pletosul cumaxilar proeminent care ranjea de pe acea pula de plastic imensami-a dar de gandit. Mamei mele ii placea Cornel Constantiniu, iartaica-meu era fan James Brown. Eu de-abia ma familiarizam cu BoneyM si o consideram pe Frida, de la ABBA, o gagica absolut superba,perfect dezirabila. In acest orizont de asteptare, viziunea falicade pe afisul despre care mi se tot povestea avea darul de a-mischimba radical sistemul de valori.
In consecinta, am inceput safrecventez cu asiduitate topul extern din revista Saptamana (parcaFlorin Silviu Ursulescu il facea, sper sa nu ma insel!) si sacopiez numele formatiilor "ciudate" intr-un calendar de birou,dintre acelea care precizau la ce ora rasare si, respectiv, apunesoarele. Educatia mea muzicala a debutat cu acest film mut, in carenu se auzeau chitare electrice, nici macar baterii, ci, doar,ecouri vagi ale unor nume precum Creedence Clearwater Revival,chiar si mai complicate. De ascultat, le-am ascultat mult maitarziu, insa The Rolling Stones si al lor Mick Jagger calare pe opula gigantica din plastic umflata cu pompa inca domina prima meaamintire din rock'n'roll.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
