Sex, droguri si rock’n’roll? Pe aproape, dar nu ati nimerit perfect! Sex, droguri si bautura? Primii doi termeni sunt OK, la al treilea mai e de lucrat, tot nu e bine! Sex, droguri si…
Ei bine, sex, droguri si… ciocolata! Va surprinde cumva aparitia ciocolatei in aceasta triada sacra a placerilor contemporane? Pe mine nu, chiar daca nu m-as fi limitat la ciocolata si as fi extins categoria la – generic – mancare, de pilda. Dar, cum vom vedea, ciocolata nu e (doar) mancare, ea poate tine loc si de drog recreational sau de substitut afrodisiac, ceea ce, pana la urma, poate reduce ecuatia hedonista la un singur termen!
Recenzand Sex, Drugs and Chocolate: The Science of Pleasure de Paul Martin pewww.telegraph.co.uk, Anthony Holden pleaca de la premisa ca britanicii au un acut sentiment de vinovatie atunci cand se raporteaza la propriile placeri, temandu-se de lucrurile dubioase, adesea la limita tolerabila a vulgaritatii, in cel mai pur stil consumerist profesat de "verisorii" americani (pentru care, probabil, ar fi fost vorba de "sex, drugs & burgers"!). Din fericire, intorcand problema pe toate fetele, Paul Martin conchide, totusi, ca a cauta placerea nu e un lucru imoral. Exista, insa, un "dar" adversativ: …numai daca placerea este gustata cu moderatie! Acest adagiu strica, dupa mine, toata argumentatia, fiindca astfel se deschide calea unei teorii negativiste a placerii. O data i-limitata, placerea poate conduce la dependenta sau la cine stie ce alte dezvoltari neplacute. Or, asta omoara tocmai… placerea! A limita placerea la savurarea dorintei in sine, excluzand consumarea ei cu asupra de masura, care va sa zica nu exista!
Trecand peste aceste reziduuri teoretice – le-as zice – bigote, sa examinam un pic cei trei termeni implicati (sau incriminati?). Sexul a instituit deja un standard de excelenta, orgasmul, care a devenit termen de referinta pentru aproape orice alta activitate umana (vezi, de pilda, declinarile "orgasm intelectual" sau "orgasm culinar"). Despre droguri, se stie ca pot induce senzatii de pana la douazeci de ori mai puternice decat orgasmul, dar contraefectele lor sunt mult mai nocive decat cele provocate de sex (care, in cazul sexului cu sine, aproape ca nu are contraindicatie).
Insa ce endorfine se activeaza in cazul ciocolatei?
Chiar daca Paul Martin nu o face, eu am cercetat cateva marturii contemporane si m-am convins ca, intr-adevar, ciocolata poate inlocui rockul, tutunul, cafeina, fotbalul sau mai stiu eu ce in triada placerilor mai mult sau mai putin vinovate. Iata ce am aflat: "Femeile vor ciocolata si conversatie… dar, daca ai ciocolata, da-o dracu’ de conversatie!" (Mel Gibson); "Ciocolata europeana e mai buna decat sexul!" (Alicia Silverstone); ""Traiesc pentru ciocolata. Ea imi da cea mai mare placere posibila" (John Travolta).
Aceste afirmatii transante sunt explicabile si stiintific. Pe de o parte, pe langa concluziile extrase din folclorul postmodern, ciocolata este la propriu afrodisiaca intrucat contine doua substante cu verificate efecte tonifiante dar si excitante: cafeina si theobromina. Ele actioneaza la nivelul creierului, blocand receptorii de adenozina, principala vinovata pentru "moartea pasiunii" (inhibarea excitatiei, in termeni stiintifici). Apoi, remarcabilul rol al magneziului continut de ciocolata ne apropie de sfera drogurilor usoare. Magneziul stimuleaza secretia de dopamina, un neurotransmitator implicat in obtinerea senzatiei de placere sau, in termeni de specialitate, in obtinerea "circuitului de recompensa". Cum responsabili pentru obtinerea de efecte similare in cadrul marelui circ(uit) amoros sunt alcoolul dar si opiumul, morfina, cocaina, canabisul si amfetaminele, concluziile nu sunt prea greu de tras. De altfel, in ciocolata, au fost identificati acizi grasi din familia THC (TetraHidroCannabinol), substanta activa din canabis. Iar alcaloidul salsolinol, care devine activ dupa consumul a 100 de grame de ciocolata, declanseaza reactii asemanatoare cu cele produse de cocaina, in timp ce feniletilamina, un neuromodelator care favorizeaza secretia de dopamina, trage ciocolata inspre amfetamine in ceea ce priveste accelerarea vitezei de obtinere a orgasmului.
Totusi, dincolo de aceste asemanari de necontestat, intre ciocolata si drogurile propriu-zise exista doua deosebiri majore: ciocolata nu da dependenta (sau, in orice caz, nu da dependenta de tip halucinogen) si, mai ales, pentru obtinerea de efecte cu adevarat similare cu ale drogurilor, reclama ingerarea unor cantitati imposibil de tolerat de catre organismul uman. De pilda, pentru a obtine efectul unei singure doze de canabis, un om ar trebui sa manance in jur de 30 kilograme de ciocolata odata, ceea ce nici macar o Bridget Jones nu ar reusi…
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
