Ziarul de Duminică

Bucureştiul văzut din vârful muntelui (IV). Clădiri publice. GALERIE FOTO

Bucureştiul văzut din vârful muntelui (IV). Clădiri publice. GALERIE FOTO

Bucureştiul văzut din vârful muntelui (IV). Clădiri publice. GALERIE FOTO

Autor: Alexandru Brumărescu

02.12.2011, 00:00 402

Alexandru Brumărescu (foto 1), născut la 28 august 1945, a făcut Facultatea de Geologie - Geografie a Universităţii din Bucureşti, apoi timp de 30 de ani a fost un montaniard, în toate sensurile cuvântului, trăitor în munţi şi îndrăgostit de ei. A lucrat la staţiile meteorologice Vârful Omu şi Cota 1500 şi la Staţia de supraveghere a radioactivităţii mediului de la Babele, doctoratul şi l-a făcut în aerofotointerpretare şi cartografiere morfologică. A fost membru al echipei de salvamont Sinaia II, participând la numeroase acţiuni de salvare în munţi. A urcat şi în Alpii Francezi şi Elveţieni şi, povestind, faţa uriaşului cu hanorac roşu se luminează de un zâmbet de îndrăgostit fericit. În afară de munte, dar legate de el, mai are două pasiuni, muzica de operă şi clasică (dragoste insuflată, zice, de un alt mare alpinist şi meloman, Nicolae Sbârcea, de la Asociaţia Sportivă a Armatei, Braşov) şi fotografia. Deşi cea mai tânără, ivită după vârsta de 40 de ani, pasiunea pentru fotografie a pus stăpânire pe el. De la primele imagini, făcute cu un "amărât de Smena", până astăzi, când, a devenit deja profesionist, a fost în continuă căutare. De suflet al imaginilor. L-a arătat în diversele expoziţii pe care le-a avut (Palatul Parlamentului, Palatul Culturii din Ploieşti, Cheia) - la simpozioanele anuale "Omul şi natura" etc... A realizat în repetate rânduri cărţi poştale ilustrate, pliante, fotografii de-ale lui ilustrează o serie de lucrări enciclopedice - în limba română sau în limbi străine, precum Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti sau Romania. An Encyclopedic Survey, publicate de Editura Meronia. În ultimii ani a adunat o adevărată arhivă foto Bucureşti, din care pregăteşte, la aceeaşi editură, un album consacrat Capitalei.

Textele care urmează aparţin doamnelor Valentina Bilcea şi Angela Bilcea.

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" (foto 2). Clădirea construită în stil neoromânesc, care redă cu destulă fidelitate arhitectura vremii brâncoveneşti, a fost ridicată începând cu 1912, sub direcţia arhitectului Grigore Cerchez, lucrările fiind întrerupte în timpul Primului Război Mondial şi terminate abia în 1927. Edificarea acestui palat s-a impus ca o necesitate, pentru că Şcoala Superioară de Arhitectură, înfiinţată în 1904 de Ermil Pangrati, nu avea un sediu propriu. După 1948 Academia de Arhitectură a fost reorganizată, devenind Institut de Arhitectură, şi a primit în 1952 numele arhitectului Ion Mincu (1852-1912), fondatorul şcolii româneşti de arhitectură. Între 1963 - 1968, clădirea Institutului a fost extinsă cu două aripi, construite de-a lungul străzilor Edgar Quinet şi Academiei, arhitecţi fiind Elena Voinea, G. Filipeanu, Alexandru Beldiman şi alţii.

Biblioteca Centrală Universitară (foto 3) a fost deschisă în cadrul Fundaţiei Universitare "Carol I", ce a luat fiinţă în 1891 printr-o lege adoptată de Parlament, la iniţiativa regelui Carol I, care îşi declara "dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă". Clădirea a fost construită între 1891-1895 de francezul Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale. Având iniţial doar 3 400 de volume, biblioteca va ajunge, în 1938, la aprox. 120 000, cu 6 săli de lectură şi una, special amenajată, pentru profesori. Odată cu instaurarea regimului comunist, în 1948, Biblioteca Fundaţiei Universitare "Carol I" se transformă în Biblioteca Centrală Universitară "C.I. Parhon", devenind centrul coordonator al reţelei de biblioteci a Universităţii din Bucureşti. În evenimentele din decembrie 1989 a fost incendiată, distrugându-se peste o jumătate de milion de cărţi, dar şi hărţi vechi şi manuscrise. Pentru reconstituirea fondului de carte, Federico Mayor, directorul general al UNESCO, a făcut apel către toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice de a participa la reconstrucţia şi modernizarea bibliotecii. Clădirea a intrat într-un proces de restaurare şi modernizare, extinzându-se şi adăugându-i-se un nou corp, Dacia, construit de arhitectul Constantin Rulea. Astăzi este cea mai modernă bibliotecă din Bucureşti, cu un fond de carte de aprox. 2 milioane de volume şi 500 000 de seriale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO