Ziarul de Duminică

Buzu, arta video-game şi mitologiile moderne/ de Daniel Nicolescu

Buzu, arta video-game şi mitologiile moderne/ de Daniel Nicolescu

Buzu, arta video-game şi mitologiile moderne

Autor: Daniel Nicolescu

23.09.2011, 00:57 186

Am mai spus-o. Sala expoziţională Brâncuşi de la Palatul Parlamentului este cel mai democratic spaţiu din sediul instituţiei noastre legislative. Expun acolo nume grele precum Viorel Mărginean sau Mircea Dumitrescu, dar şi decoratori de iarmaroc, tineri harnici sau pur şi simplu talentaţi, mai puţin tineri dar foarte insistenţi, filiale UAP la grămadă, plasticieni uniţi de apartenenţa la francmasonerie sau doar de voinţa de a fi prezenţi, des şi cu orice preţ, pe simeze. Altfel spus, fără a şti dinainte numele expozantului, călătoria la sala Brâncuşi este o aventură cu enigmă în coadă. Poţi decoperi Raiul sau doar imaginea lui pictată pentru o reclamă (de gust îndoielnic) la, să zicem, postul Trinitas.

Începând cu 13 septembrie, expune în amintita sală (sau, mai bine spus, în jumătate din ea) Ana Ştefania Andronic*. O tânără (n. 1981) care a absolvit Liceul de Artă "Nicolae Toniza" şi apoi, în 2004, secţia de grafică a Universităţii Naţionale de Arte. A deschis până acum trei personale, dintre care ultima tot în acest an ("2 în 1"). Poate însă că cel mai important lucru care ar trebui spus despre formaţia sa profesională este faptul că a făcut stagii postuniversitare de specializare în artă digitală şi tehnici computerizate la companii internaţionale precum UBISOFT, GAMELOFT, VIVENDI sau NAMCO. Dar şi că este doctorand în Arte Vizuale, cu tema "Istoricul benzilor desenate" (prof. Zamfir Dumitrescu).

Şi unele (stagiile) şi alta (pregătirea doctoratului) explică în bună măsură universul vizual pe care sunt centrate producţiile sale: imagini impetuoase, explozive cromatic, care par "frozen frames" dintr-un film (sau dintr-o poveste) în plină desfăşurare, secvenţe dintr-o feerie post-modernă a culturii populare de azi. O feerie, în egală măsură stranie, extraumană şi extraterestră. Completându-şi propria inteligenţă vizuală cu aceea artificială a computerului, Ana Ştefania (Buzu) face din imaginea de tip Video Game sau din aria rectangulară a BD, artă în cel mai adevărat sens al cuvântului, asumându-şi riscurile de a fi privită ca o performeră de ciudăţenii plastice minore. Nic Kelman, un important teoretician al Video Art Game spunea cu îndreptăţire: "Designerii de jocuri video sunt artizani dotaţi, care construiesc lumi convingătoare şi fascinante, desfăşurând abilităţi pe care le-am considera oricând artistice dacă le-am vedea aplicate în orice alt context." Or A.Ş.A. tocmai asta a avut înţelepciunea să facă: a scos imaginile din mediul lor nativ, le-a mutat în convenţia exponatului de simeză şi ne-a deschis ochii asupra unor "abilităţi" pe care nu avem cum să le calificăm astfel decât artistice. Artista a aplicat o de-contextualizare ingenioasă, "ştergând" decorurile - îndeobşte opulente, modern-baroce, complexe până la vertij ale jocului video - şi s-a axat asupra personajelor, expresivităţii lor faciale, dinamicii trupurilor, recuzitei vestimentare complexe sau accesoriilor decorative, slujindu-se de valenţele unui duct grafic de excepţională maturitate şi mobilitate. Rezultatele sunt imagini în spiritul unui Art Nouveau reinterpretat în spiritul noilor mitologii PC, bogate, elegante şi delectante, care redau liniei grafice o regalitate pierdută.

Prin urmare, o călătorie la sala Brâncuşi în aceste zile poate fi, pentru orice privitor lipsit de ifose şi de prejudecăţi, o experienţă vizuală dintre cele mai pline de interes. Una dintre acelea care ne amintesc că democraţia de care vorbeam la începutul acestui articol este, în materie de artă, un non-sens.

*) "Atitudini", Palatul Parlamentului, sala Constantin Brâncuşi, str. Izvor nr 2-4, 13-30 septembrie

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO