Curand dupa infrangerea lui Garibaldi, datorata tradarii Marelui Orient al Frantei, unul dintre capitanii sai, Francesco Bruzzessi, s-a refugiat la Bucuresti. Fusese atat de aprig, incat, de avantul sau revolutionar s-a temut chiar si Sultanul, un simplu simpatizant al miscarii. Nu i-a fost permisa sederea in Imperiu, iar in Valahia i-a fost conditionata de cumintire. Ajutat de comunitatea italiana din oras, capitanul Bruzzessi a reusit sa deschida la parterul Hotelului Orient o cafenea, un act de curaj tinand cont ca intra in concurenta cu o traditie de aproape doua secole. Si-a inaugurat localul in 1853, in momentul patrunderii trupelor otomane in Capitala. Inspirat, Bruzzessi a cumparat si o masa de biliard si si-a amenajat un bar cu bauturi fine. Erau idei noi care au facut imediat diferenta. Cafeneaua a inceput sa fie frecventata si de ofiterii rusi, printre care si tanarul locotenent Leon Tolstoi, care obisnuia sa bea cafea aici, iar la Capsa sa manance inghetata. Doar austriecii au ocolit-o, nu fiindca obisnuiau sa bea bere; Bruzzessi era fostul lor dusman si ei erau cauza exilului sau. Incheierea Razboiului Crimeii soldata cu izgonirea binecuvantata a rusilor se soldase si cu o celebritate mai putin obisnuita: celebritatea Cafenelei Bruzzessi! Ei bine, ea a devenit modelul pe care l-au preluat toti intreprinzatorii ce au urmat, incepand cu polonezul Fialkowski. Pe urmele ofiterilor otomani si taristi au calcat de-a lungul timpului ofiterii si boierii locali, scriitori ca Eminescu, Macedonski si Caragiale. Scriitorii, mai cu seama, erau tratati cu un respect de care nu se bucurau in alta parte. Insasi sotia patronului, Clelia Bruzzessi, cochetand cu proza si poezia, ea fiind si primul traducator al romanului Cuore. Faima castigata de Bruzzessi a ajuns pana in Italia, regele Victor Emanuel numindu-l consul la Bucuresti. Desi era o functie sustinuta financiar exclusiv pe cont propriu, el a acceptat. Mai mult, in semn de gratitudine fata de dumnezeul revolutiei pasoptiste, si-a stabilit consulatul in fostul local al Fratiei de pe ulita Jignitei, intr-o mahala salbatica, mutilata inca de prapadul zaverei. Aceasta se intampla in 1877. Capitanul a trait pana in 1894, dar localul a rezistat pana in 1931 sau 1932, cand Hotelul Orient a fost demolat pentru construirea celui mai modern hotel din Europa Centrala: Hotelul Splendid.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
