Asociate în genere cu lumea americană (a se citi: din StateleUnite), multiculturalismul şi interculturalismul sunt, de fapt,invenţii, lexicale şi conceptuale canadiene, născute la mijloculsecolului XX pentru a oferi un răspuns politic nevoii (şi, maiales, voinţei) de a prezerva diversitatea culturală a federaţiei,în cadrul căreia se vorbesc două limbi oficiale, engleza şifranceza, şi sunt recunoscute regional opt limbi ale populaţieiindigene. Termenul multiculturalism a fost folosit pentru primadată într-un raport din 1965 al Comisiei Canadiene pentruBilingvism şi Biculturalism, iar după 1970 a desemnat politicafederală în domeniu. Interculturalismul a fost reacţia Canadeifrancofone la multiculturalismul federal şi este o noţiunereiterată şi susţinută consecvent de guvernele succesive dinQuebec, chiar dacă nu a primit încă o definiţie oficială. Mai binesă faci fără să spui decât să spui fără să faci…
Presa americană a început să vorbească despre multiculturalism laînceputul anilor '70, dar abia în anii '80 termenul era largrăspândit şi cunoscut, pentru ca spre începutul anilor '90 săstârnească aprigi controverse asupra politicilor guvernamentale înmaterie de recunoaştere şi promovare a culturilor de grup.
Dicţionarele de limbă (şi cele englezeşti, şi cele franţuzeşti, şicele spaniole etc.) definesc multiculturalismul ca "prezenţăsimultană a mai multor culturi într-o societate". Acesta este însădoar primul palier semantic, cel descriptiv, care nu face decât sănumească o stare de fapt. Pe al doilea palier, cel al limbajuluispecializat (juridic-politic), termenul desemnează ointenţionalitate, ba chiar o prescripţie: "promovarea culturilorminoritare (etnice, religioase), mai ales la nivel instituţional(şcoli, comunităţi locale, naţiuni)". Ideologia multiculturalistăşi acţiunea practică în care ea se materializează vizează, de fapt,"discriminarea pozitivă" a minorităţilor pentru a le aduce laacelaşi nivel de recunoaştere şi privilegii cu majoritatea (care sepresupune că nu are nevoie de ajutor) şi a asigura astfel unflorilegiu de mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centruopresiv şi asimilator. Dacă, la început, "discriminarea pozitivă"urmărită de multiculturalism viza minorităţile etnice, religioaseşi lingvistice (negri, latinoamericani, amerindieni), de pe urma eiau ştiut să profite şi - sau mai ales - minorităţile artificiale(feministe, homosexuali). Ingineria multiculturalistă, careproclamă diferenţa drept identitate şi ignoră liantul asemănării,nu poate conduce însă decât la atomizare, la o societate aghetourilor, care nu mai funcţionează pe principiul vaselorcomunicante. La mijlocul lunii octombrie 2010, cancelarul AngelaMerkel declara ritos că modelul de societate multiculturală a eşuatcomplet în Germania şi îi îndemna pe imigranţi să se străduiascămai mult să se integreze. S-a adeverit încă o dată legea luiMurphy, conform căreia "ceea ce începe bine se termină rău, iarceea ce începe rău se termină şi mai rău".
Spre deosebire de autistul multiculturalism, interculturalismulpune accentul pe deschiderea, una spre cealaltă, a culturilorcoexistente, în tentativa de a identifica trunchiul de valoricomune, omogenizatoare, din care se poate ramifica diversitatea.Este un model bazat pe toleranţă, dialog, respect pentrudiversitate, dar care trasează deopotrivă limitele dincolo de caredreptul la diferenţă dispare, pentru că ar submina organicitateacomunitară.
Dacă multiculturalismul şi interculturalismul desemnează ideologiişi politici in actu, termenii multiculturalitate şiinterculturalitate se aplică, primul, coexistenţei mai multorculturi, iar cel de al doilea, schimburilor dintre culturilecoexistente.
Cât despre pluriculturalism, sinonim perfect cu multiculturalitateaşi multiculturalismul, este folosit de obicei în asociere cuplurilingvism, care, prin contaminare, a determinat substituirealui multi- cu pluri-. Ipoteza este întărită de constatarea că învecinătatea lui multilingvism apare multiculturalism, nupluriculturalism.
Cu multi- sau pluri- înainte, cu -ism sau -itate drept terminaţie,important este ca diversitatea culturilor să dăinuiască, pentru caun al doilea Turn al Babilonului să nu se mai ridice şi să nu maifie necesară intervenţia divină pentru a amesteca din noulimbile.
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
Cuvinte-cheie: misterele cuvintelor, multiculturalism,interculturalism, multiculturalitate, interculturalitate,pluriculturalism, , multilingvism, plurilingvism, TurnulBabilonului
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
